ICCJ. Decizia nr. 4700/2004. Penal. Extradare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4700/2004
Dosar nr. 5151/2004
Şedinţa publică din 21 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Urmare a comunicării efectuate de Ministerul de Interne, I.G.P. Române, Biroul Naţional Interpol cu adresa nr. 60846/ BCF din 3 septembrie 2004, precum şi a sesizării formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov nr. 2350/II/5/2004 din 8 septembrie 2004, văzând şi încheierea pronunţată de Judecătoria Făgăraş la data de 6 septembrie 2004, pronunţată în dosarul nr. 2536/P/2004, se constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 442 din 17 octombrie 2001 a Judecătoriei Făgăraş pronunţată în dosarul nr. 1479/2001 s-a dispus condamnarea inculpatului F.V. la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executarea în regim privativ de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere şi sustragere ilegală de arbori, prevăzută de art. 98 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 26/1996, constând în aceea că în cursul lunii martie 2000, împreună cu inculpatul M.G. s-au deplasat în locul numit V.D. din localitatea Perşani, însoţiţi fiind şi de martorii C.G. şi S.V., cărora le-au spus că au documente legale pentru a tăia arbori, aceşti martori urmând a-i ajuta la trasul arborilor cu ajutorul tractorului. În acest loc cei doi inculpaţi cu un fierăstrău mecanic au tăiat de pe picior un număr de 19 fire esenţă ulm, paltin, fag, în valoare totală de 38.781.273 lei. Prin aceeaşi sentinţă a fost condamnat şi inculpatul M.G.
Pentru inculpatul F.V. această sentinţă a rămas definitivă prin neapelare, astfel că la data de 13 noiembrie 2001 s-a emis mandatul de executare nr. 907/J/2001 privind pedeapsa de 3 ani închisoare.
Întrucât inculpatul F.V. nu a fost găsit, a fost dat în urmărire generală cu Ordinul nr. S/12344/2004 şi în urmărire internaţională prin mesajul Biroului Naţional Interpol nr. 1283 din 10 februarie 2003, număr dosar 60864/BCF.
Numitul F.V. a fost localizat în Republica Italiană şi arestat provizoriu la data de 3 septembrie 2004.
Este de observat că mandatul de executare poartă menţiunea că numitul F.V. nu beneficiază de aplicarea legii de graţiere nr. 543/2002 întrucât s-a sustras de la executarea pedepsei.
Prin încheierea din 6 septembrie 2004, pronunţată în dosarul nr. 2536/2004 Judecătoria Făgăraş a propus a se solicita de către Curtea de Apel Braşov extrădarea condamnatului F.V. din Republica Italiană.
Instanţa a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de L. 302/2004 pentru a se solicita extrădarea.
Potrivit art. 64 pct. 4 din L. 302/2004 dosarul a fost înaintat Curţii de Apel Braşov, competentă să solicite extrădarea persoanei în cauză.
Prin încheierea din 9 septembrie 2004, pronunţată în dosarul nr. 1404/P/F/2004 Curtea de Apel Braşov a respins propunerea formulată de Judecătoria Făgăraş şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov privind extrădarea condamnatului F.V.
Pentru a se pronunţa astfel, curtea de apel a reţinut următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 37 din L. 302/2004, actul de graţiere adoptat de statul solicitant face inoperantă cererea de extrădare, chiar dacă celelalte condiţii ale extrădării sunt îndeplinite.
Instanţa a apreciat că, în speţă, cererea de extrădare este inoperantă prin adoptarea L. 543/2002, lege ce a graţiat pedeapsa aplicată condamnatului F.V.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, criticând-o sub aspectul depăşirii atribuţiilor de către judecătorii curţii de apel şi că, în realitate, condamnatul nu ar beneficia de dispoziţiile L. 543/2002, fiindu-i aplicabile dispoziţiile art. 6 din respectiva lege, întrucât s-a sustras executării pedepsei, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu consecinţa sesizării Ministerului Justiţiei.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată următoarele:
Prin încheierea din 6 septembrie 2004, pronunţată în dosarul nr. 2536/2004, Judecătoria Făgăraş a propus Curţii de Apel Braşov să solicite extrădarea condamnatului F.V. din Republica Italiană.
Împotriva acestei încheieri nu a declarat recurs nici procurorul şi nici ministrul justiţiei.
Potrivit dispoziţiilor art. 67 pct. 7 din L. 302/2004 preşedintele secţiei penale a Curţii de Apel Braşov trebuia să formuleze cererea de extrădare şi să o transmită, însoţită de actele prevăzute la art. 38 alin. (2) din aceeaşi lege, direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei.
Curtea de Apel Braşov prin încheierea din 9 septembrie 2004, a respins propunerea formulată de Judecătoria Făgăraş şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, privind extrădarea condamnatului.
Curtea apreciază că, prin această încheiere, Curtea de Apel Braşov şi-a depăşit atribuţiunile, analizând pe fond cauza, cu toate că instanţa fusese investită cu o procedură specială ce nu-i permitea acest lucru (fondul cauzei putând fi realizat numai în cadrul unui eventual recurs împotriva încheierii Judecătoriei Făgăraş potrivit dispoziţiilor art. 67 pct. 6 din lege).
Pentru aceste motive, în baza art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., urmează a fi admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, casată încheierea atacată şi, rejudecând va fi admisă propunerea formulată de Judecătoria Făgăraş prin încheierea din 6 septembrie 2004, pronunţată în dosarul nr. 2536/2004 şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov privind extrădarea condamnatului F.V.
Se va înainta cauza la Curtea de Apel Braşov în vederea îndeplinirii formalităţilor prevăzute de art. 67 pct. 7 din L. 302/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva încheierii de şedinţă din data de 9 septembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. 1404/P/F/2004.
Casează încheierea atacată.
Admite propunerea formulată de Judecătoria Făgăraş în încheierea din 6 septembrie 2004, pronunţată în dosarul nr. 2536/P/2004 şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov privind extrădarea condamnatului F.V.
Trimite cauza la Curtea de Apel Braşov în vederea îndeplinirii formalităţilor prevăzute de art. 67 pct. 7 din Legea nr. 302/2004.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4690/2004. Penal. întrerupere executare... | ICCJ. Decizia nr. 4702/2004. Penal. Art.174, 176 c.pen. Recurs → |
|---|
