ICCJ. Decizia nr. 4793/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4793/2004
Dosar nr. 4184/2004
Şedinţa publică din 27 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 524 din 20 aprilie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. 2605/2003 s-a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei de 14 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 77/2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, rămasă definitivă prin neapelare, la 5 martie 2001, formulată de condamnatul B.F.A.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că prin cererea sa, petentul condamnat B.F.A. aflat în executarea pedepsei în Penitenciarul Rahova a solicitat în conformitate cu dispoziţiile art. 453 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 455 C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei închisorii de 14 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 77 din 2 februarie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, rămasă definitivă prin neapelare.
Prima instanţă a reţinut că în raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză s-a concluzionat în sensul că afecţiunile de care suferă condamnatul pot fi tratate în reţeaua sanitară a D.G.P. şi că acesta nu se află în imposibilitatea de a executa pedeapsa.
S-a mai reţinut că inculpatul a refuzat în mod repetat efectuarea unor investigaţii paraclinice, aşa încât în absenţa acestor investigaţii, concluzia raportului medico-legal a fost în sensul că inculpatul nu se află în imposibilitatea executării pedepsei.
Împotriva sentinţei primei instanţe a declarat apel condamnatul, criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie şi a solicitat admiterea cererii sale în baza actelor medicale existente la dosar.
Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondat, apelul condamnatului, constatând că din cuprinsul actelor medicale depuse la dosar, rezultă că, deşi inculpatul suferă de mai multe afecţiuni, el poate fi tratat în reţeaua D.G.P., însă acesta refuză tratamentul în astfel de condiţii.
Instanţa de apel a apreciat că în cauză, nu sunt incidente dispoziţiile art. 453 lit. a) C. proc. pen., deoarece condamnatul nu se află în imposibilitatea executării pedepsei închisorii.
Decizia instanţei de apel a fost atacată cu recurs de condamnat, care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, a solicitat casarea hotărârilor pronunţate şi admiterea cererii sale de întrerupere a executării pedepsei.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 453 lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată pe baza unei expertize medico-legale că persoana condamnată suferă de o boală, care o pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa.
Rezultă aşadar, că pentru a se putea dispune întreruperea executării pedepsei este necesar ca printr-o expertiză medico-legală să se constate că afecţiunile de care suferă condamnatul pun în pericol iminent sănătatea sau viaţa acestuia, iar pe de altă parte că în reţeaua sanitară a D.G.P. nu se poate asigura un tratament adecvat.
În cauză însă, concluziile raportului medico-legal sunt în sensul că afecţiunile pe care le prezintă condamnatul pot fi tratate în reţeaua D.G.P. şi că acesta nu se află în imposibilitatea de a executa pedeapsa.
Este de observat că aceste concluzii sunt formulate sub rezerva unor investigaţii paraclinice pe care însă, în mod repetat, condamnatul le-a refuzat.
Aşa fiind, avându-se în vedere concluziile actului medico-legal exprimate, în raport şi de atitudinea de refuz a condamnatului de a se efectua şi investigaţii suplimentare, instanţele în mod corect au respins cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată, în temeiul art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Ca urmare, recursul declarat de condamnat apare ca nefondat şi va fi respins ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul B.F.A., împotriva deciziei penale nr. 443 din 11 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe recurentul condamnat să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4792/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4797/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs → |
|---|
