ICCJ. Decizia nr. 4906/2004. Penal. Cont.exec. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4906/2004
Dosar nr. 1798/2004
Şedinţa publică din 30 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 64 din 15 decembrie 2003 a Tribunalului Covasna a fost respinsă contestaţia formulată de contestatorul k.a., privind executare pedepselor de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., aplicate prin sentinţa penală nr. 13 din 14 martie 2003 a Tribunalului Covasna pentru infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 C. pen.
În motivarea contestaţiei, contestatorul a arătat că a achitat părţii civile F.G. suma de 10.000.000 lei cu titlu de despăgubiri civile, apreciind că nu se impune să achite părţii civile Spitalul Municipal Tg. Secuiesc suma de 3.753.420 lei cheltuieli de spitalizare.
Pentru a respinge contestaţia, prima instanţă a apreciat că motivele invocate de către contestator nu fac parte din cele limitativ prevăzute de art. 461 C. proc. pen.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen legal apel contestatorul, susţinând că în raport cu starea sa de sănătate, cu conduita avut pe parcursul procesului penal, se justifică admiterea cererii şi reducerea pedepsei aplicate.
Prin Decizia nr. 69/ A din 10 martie 2004 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de contestator împotriva sentinţei penale sus-menţionate, reţinându-se că susţinerile de la fond şi, respectiv, cele din apel, vizând reducerea pedepsei în raport de starea de sănătate şi conduita pe parcursul procesului penal, puteau fi invocate doar în căile ordinare de atac pe care contestatorul nu le-a exercitat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs condamnatul, criticând-o pentru nelegalitate, sub aspectul greşitei respingeri a contestaţiei, solicitând reducerea pedepsei pe care o apreciază prea mare în raport cu situaţia materială grea a familiei sale, cu starea sa de sănătate şi faţă de împăcarea survenită între el şi victimă.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Instanţa de fond şi cea de apel au apreciat în mod corect că motivele invocate de condamnat, în sensul că a achitat despăgubiri civile părţii vătămate, că s-a împăcat cu aceasta sau că suferă de mai multe boli grave, susţineri în raport de care a solicitat reducerea cuantumului pedepsei, nu se încadrează între cazurile limitativ prevăzute de art. 461 C. proc. pen., ce reglementează contestaţia la executare, ci puteau fi susţinute în căile ordinare de atac, de care însă condamnatul nu a uzitat.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constatând că în cauză nu există alte motive de casare care să fie examinate din oficiu, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., văzând şi prevederile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul ca nefondat.
Conform dispoziţiilor art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, recurentul condamnat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de condamnatul K.A. împotriva deciziei nr. 69 din 10 martie 2004 a Curţii de Apel Braşov, ca nefondat.
Obligă pe recurent să plătească statului 800.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă maghiară va fi plătit din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4902/2004. Penal. D328/1966. Recurs în anulare | ICCJ. Decizia nr. 4907/2004. Penal. Cont.exec. Recurs → |
|---|
