ICCJ. Decizia nr. 4947/2004. Penal. Art.2 din Leg.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4947/2004
Dosar nr. 4820/2004
Şedinţa publică din 4 octombrie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 782 din 8 iunie 2004, Tribunalul Bucureşti a dispus în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., condamnarea inculpatului N.M. la 11 ani închisoare, cu art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., conform art. 65 C. pen.
În baza art. 83 C. pen., revocă suspendarea condiţionată a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 146/2001 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, urmând ca în final inculpatul să execute 14 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat prevenţia inculpatului şi s-a menţinut starea de arest.
În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, a condamnat pe inculpatul Şt.G. la 10 ani închisoare cu art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b), conform art. 65 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat prevenţia inculpatului de la 29 august 2001 la zi şi s-a menţinut starea de arest.
În baza art. 118 lit. e) C. pen. şi art. 439 C. pen., s-a dispus confiscarea şi distrugerea cantităţii de 39,69 gr. heroină.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut faptul că la data de 15 mai 2001, organele de poliţie, în baza autorizaţiei legale, au efectuat o percheziţie domiciliară inculpatului Şt.G., în urma căreia s-au găsit droguri, respectiv heroină.
Din probele administrate în cauză, instanţa a reţinut că persoanele găsite în locuinţă în cadrul percheziţiei efectuate, respectiv şi inculpatul N.M., se ocupau cu traficul de droguri sau consum de droguri.
Împotriva sentinţei ambii inculpaţi au declarat apel.
Inculpatul Şt.G., critică sentinţa pentru greşita sa condamnare, solicitând aplicarea în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar solicită o redozare a cuantumului de pedeapsă.
Inculpatul N.M., critică sentinţa apelată cu privire la greşita sa condamnare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri, întrucât el este doar consumator.
Prin Decizia penală nr. 590 din 5 august 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a admis apelul declarat de inculpatul N.M. şi în baza dispoziţiilor art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 146/2001 a Judecătoriei sectorului 3, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 11 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Recursul declarat de inculpatul Şt.G. a fost respins ca nefondat.
Împotriva deciziei penale susmenţionată inculpaţii N.M. şi Şt.G. au declarat recurs, reiterându-se motivele formulate în cererea introductivă.
Examinând recursurile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acestea nu sunt fondate.
Din analiza materialului probator administrat în cauză se constată că instanţele de judecată, cu modificările survenite, au reţinut în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, iar încadrarea juridică a faptelor săvârşite este temeinică şi legală.
Susţinerea inculpatului Şt.G. privind nevinovăţia sa este infirmată de declaraţiile date de martorii audiaţi în cauză. Astfel numitul Şt.B. a făcut precizarea că fratele său comercializează droguri şi că „l-a văzut în nenumărate rânduri având doze de heroină asupra sa pe care le vindea contra sumei de 100.000 lei la geamul balconului din apartamentul în care locuieşte".
De asemenea, deşi inculpatul N.M. nu a recunoscut săvârşirea faptei, vinovăţia sa a fost stabilită prin declaraţiile date de martorii Z.C., G.A. şi C.M. care au declarat că au cumpărat doze de heroină de la un băiat M. zis „C." identificat în prezenţa inculpatului.
Cât priveşte individualizarea pedepselor se constată că acestea au fost făcute în conformitate cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Au fost avute în vedere criteriile generale de stabilire şi aplicare a pedepselor referitoare la pericolul social concret al faptei comise, la împrejurările în care inculpaţii au acţionat, atitudinea oscilantă şi lipsa de regret manifestată, care sunt de natură să aprecieze că motivul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., este neîntemeiat.
Prin cuantumul şi modul de executare dispus pedepsele aplicate inculpaţilor sunt în măsură să prevină săvârşirea de fapte penale în viitor şi să asigure reeducarea inculpaţilor în spiritul valorilor sociale încălcate, asigurând astfel şi realizarea scopului sancţiunii penale astfel cum este el prevăzut de art. 52 C. pen.
Pentru aceste motive şi constatând din oficiu că nu sunt alte motive de casare, Curtea urmează să respingă recursurile ca nefondate.
Recurenţii vor fi obligaţi să plătească statului cheltuieli judiciare, onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu avansându-se din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) şi art. 189 C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii N.M. şi Şt.G. împotriva deciziei penale nr. 590 din 6 august 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedepsele aplicate, timpul arestării preventive a inculpatului N.M. de la 15 mai 2001 la 4 octombrie 2004, iar pentru inculpatul Şt.G., de la 29 august 2001 la 4 octombrie 2004.
Obligă pe inculpaţi la plata sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4380/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4953/2004. Penal. Art.174, 175 c.p. Recurs → |
|---|
