ICCJ. Decizia nr. 5073/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5073/2004
Dosar nr. 2815/2004
Şedinţa publică din 7 octombrie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
În baza art. 409 şi a art. 410 alin. (1) partea I pct. 7 C. proc. pen., procurorul general de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs în anulare împotriva sentinţei penale nr. 4917 din 7 noiembrie 2003 a Judecătoriei Iaşi şi a deciziei penale nr. 1417 din 18 decembrie 2003 a Tribunalului Iaşi, definitivă prin nerecurare, întrucât faptei săvârşite i s-a dat o greşită încadrare juridică, prin nereţinerea dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen.
Examinând cauza constată că recursul în anulare este fondat pentru următoarele considerente:
Judecătoria Iaşi, prin sentinţa penală menţionată, a condamnat pe inculpatul G.C. la 3 ani închisoare pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. e) C. pen.
Totodată, a reţinut perioada arestării preventive şi a redus timpul arestării de la 27 august 2003.
S-a reţinut că, la 6 august 2003, aflându-se în faţa unui magazin, inculpatul a sustras portofelul cu suma de 140.000 lei din geanta părţii vătămate, A.G.
Tribunalul Iaşi a respins apelul declarat de inculpat.
Hotărârile instanţelor au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, prin nereţinerea greşită a dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen.
Din actul din dosarul de urmărire penală rezultă că, prin sentinţele penale nr. 2968 din 5 septembrie 1996 şi nr. 2347 din 18 iunie 1996 ale Judecătoriei Iaşi, inculpatul a fost condamnat la două pedepse de câte 6 luni închisoare, pentru săvârşirea a două infracţiuni de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin. (1), art. 209 lit. g), respectiv art. 208 alin. (1), art. 209 lit. a) şi g) ambele cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), pedepse a căror executare a fost suspendată condiţionat, conform art. 81, art. 110 din acelaşi cod.
Totodată, din acelaşi act rezultă că, prin rechizitoriul nr. 4108/P/2000 din 19 februarie 2001 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru infracţiunea de furt calificat.
Ulterior, prin sentinţa penală nr. 4818 din 23 octombrie 2001 a Judecătoriei Iaşi, menţinută prin Decizia penală nr. 912 din 10 septembrie 2002 a Tribunalului Iaşi care a respins apelul inculpatului ca tardiv, inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o durată de 5 ani, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) şi e), cu aplicarea art. 74 şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. (fapta din 19 iunie 2000), în raport de această ultimă condamnare inculpatul a săvârşit infracţiunea dedusă judecăţii în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen.
Totodată, inculpatul a săvârşit infracţiunea din 6 august 2003, în termenul de încercare de 5 ani.
În consecinţă, conform art. 334 C. proc. pen., se impune schimbarea încadrării juridice din art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. e) în art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. e), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., iar, în temeiul art. 864 alin. (1) din acelaşi cod, revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 4818 din 23 octombrie 2001 a Judecătoriei Iaşi şi executarea acesteia pe lângă sancţiunea aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute, în final, 5 ani închisoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 4917 din 7 noiembrie 2003 a Judecătoriei Iaşi şi deciziei penale nr. 1417 din 18 decembrie 2003 a Tribunalului Iaşi, privind pe inculpatul G.C.
Casează hotărârile atacate numai cu privire la încadrarea juridică dată faptei şi la omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 864 alin. (1) C. pen.
Conform art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică din infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. e) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi condamnă pe inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.
Conform art. 864 alin. (1) C. pen., revocă suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 4818 din 23 octombrie 2001 a Judecătoriei Iaşi şi dispune executarea ei alături de pedeapsa de 3 ani închisoare, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 5 ani închisoare.
Anulează mandatul de executare nr. 6382/2003 din 7 ianuarie 2004 emis de Judecătoria Iaşi şi dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata detenţiei de la 27 august 2003 la 7 octombrie 2004.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5072/2004. Penal. Art. 183 c. pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5075/2004. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
