ICCJ. Decizia nr. 5134/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5134/2004
Dosar nr. 4535/2004
Şedinţa publică din 11 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 136 din 24 mai 2004 a Tribunalului Suceava a fost respinsă cererea condamnatului C.C. de întrerupere a executării pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 99 din 8 mai 2002 a aceluiaşi tribunal pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor.
Pentru a respinge cererea, instanţa a constatat că petiţionarul condamnat nu a făcut dovada existenţei unor împrejurări speciale cu consecinţe grave pentru familia condamnatului în cazul continuării executării pedepsei, în sensul art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Curtea de Apel Suceava prin Decizia penală nr. 231 din 26 iulie 2004, a respins apelul declarat de condamnat împotriva sentinţei, considerând nefondată critica formulată, în sensul că starea economică a familiei sale ar fi gravă şi că se impune întreruperea executării pedepsei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul, care a susţinut că motivele invocate justificau admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Recursul declarat nu este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei se poate dispune când, din cauza unor împrejurări speciale continuarea executării pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat sau familie. În acest caz executarea poate fi întreruptă cel mult 3 luni şi numai o singură dată.
Or, chiar dacă situaţia economică şi familială grea a condamnatului este precară, aşa cum rezultă din raportul de anchetă socială, această situaţie este preexistentă încarcerării condamnatului şi nu se poate rezolva prin prezenţa acestuia la domiciliu pe perioada prevăzută de art. 453 lit. c) C. proc. pen., respectiv 3 luni.
În consecinţă, Curtea constatând nefondată critica formulată de recurentul condamnat C.C., urmează în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respinge recursul declarat cu obligarea sus-numitului la cheltuieli judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.C. împotriva deciziei penale nr. 231 din 26 iulie 2004 a Curţii de Apel Suceava.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 octombrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 5131/2004. Penal. Art.192 alin.2; 197, 174,... | ICCJ. Decizia nr. 5135/2004. Penal. Contopire pedepse. Recurs → |
---|