ICCJ. Decizia nr. 5286/2004. Penal. Plîngere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5286/2004
Dosar nr. 3574/2004
Şedinţa publică din 15 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 17 din 27 aprilie 2004, Curtea de Apel Cluj, secţia penală, a dispus respingerea plângerii, formulate de petenta Z.V., împotriva rezoluţiei din 2 februarie 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Prin plângerea formulată de petiţionara Z.V. s-a solicitat infirmarea soluţiilor de neîncepere a urmăririi penale adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. 45/P/1999 şi nr. 54/P/1999, privind pe notara F.Şt., reclamată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), fals intelectual şi uz de fals, prevăzute de art. 289 şi art. 291 C. pen.
Petenta a reclamat că notara F.Şt. a eliberat unele acte notariale prin care i s-a încălcat drepturi succesorale, cuvenite în urma decesului mamei sale.
Pentru pronunţarea hotărârii, Curtea de Apel Cluj, secţia penală, a reţinut următoarele:
La data de 6 iunie 1980, mama petentei Z.S., a întocmit sub nr. 754/1980 un testament, autentificat de către notarul public F.Şt., prin care a testat întreaga avere personală fiicei sale Z.C.D., deşi i s-a adus la cunoştinţă dispoziţiile art. 841 C. civ., referitoare la rezerva succesorală.
Petenta Z.V. la acea dată lipsea din ţară, fiind plecată ilegal în Italia.
Cu data de 18 ianuarie 1988, decedând testatoarea Z.S., fiica sa Z.C.D. a solicitat deschiderea succesiunii, la 2 iulie 1991 notara F.Şt. eliberând certificatul de moştenitor nr. 250/1991, cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 700 C. civ.
Z.V., revenind în ţară, a solicitat anularea certificatului de moştenitor menţionat, Judecătoria Turda prin sentinţa civilă nr. 1906/1998 respingându-i, ca inadmisibilă, acţiunea formulată, deoarece petenta nu a acceptat succesiunea la averea defunctei sale mame, în termenul de 6 luni prevăzut de art. 700 C. civ. şi nici nu a justificat repunerea în temeiul de acceptare a succesiunii.
Prin Decizia civilă nr. 1532/A/1998, Tribunalul Cluj, a respins apelul declarat de petenta Z.V. cu motivarea că aceasta a pierdut termenul de acceptarea succesiunii, deşi a cunoscut data decesului mamei sale.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 910 din 18 mai 1999, a respins recursul declarat de petentă împotriva hotărârii tribunalului Cluj.
Ulterior, petenta a reclamat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj pe notara F.Şt., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi art. 291 C. pen. şi formându-se dosarele nr. 45/P/1999 şi 54/P/1999, în care prin rezoluţiile din 2 august 1999 şi respectiv din 18 octombrie 1999 s-a dispus neînceperea urmăririi penale, deoarece nu există indicii privind săvârşirea unor fapte penale de către notarul public, sau alte persoane, în legătură cu succesiunea numitei Z.S., iar excluderea petentei de la succesiune s-a datorat propriei sale culpe, respectiv neacceptării succesiunii în termenul prevăzut de lege.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, examinând actele dosarelor nr. 5873/2004 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi nr. 45/P/1999 şi nr. 54/P/1999 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, constată că în mod corect petenta Z.V. a fost exclusă de la moştenire, datorită propriei culpe, de a nu fi solicitat deschiderea succesiunii în condiţiile prevăzute de art. 700 C. civ., astfel că în sarcina notarei F.Şt. nu se poate reţine nici o activitate infracţională.
Ca atare, se apreciază că sunt temeinice şi legale atât rezoluţia din 2 februarie 2004 adoptată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cât şi sentinţa penală nr. 17 din 27 aprilie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală.
În această situaţie, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de petenta Z.V. va fi respins, ca nefondat, cu obligarea acesteia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara Z.V. împotriva sentinţei penale nr. 17 din 27 aprilie 2004 a Curţii de Apel Cluj.
Obligă recurenta petiţionară să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5282/2004. Penal. Art.257 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5287/2004. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
