ICCJ. Decizia nr. 5287/2004. Penal. Plângere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5287/2004
Dosar nr. 3725/2004
Şedinţa publică din 15 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea adresată Poliţiei municipiului Ploieşti la 15 august 2003 C.A. a cerut cercetarea şi trimiterea în judecată a judecătorului M.M. de la Tribunalul Prahova şi a directorului C.P. a judeţului Prahova, I.D., pentru infracţiunile de abuz în serviciu şi, respectiv, de fals prevăzute de art. 246 şi art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), susţinând că în mod greşit i s-a respins contestaţia privind recalcularea pensiei, avându-se în vedere date eronate comunicate de intimatul I.D.
Declinându-se competenţa de către Poliţia municipiului Ploieşti, cercetările au fost efectuate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti cu privire la I.D. şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti cu privire la judecătorul M.M.
Prin rezoluţiile nr. 2645/P/2003 şi respectiv, nr. 377/P/2003 s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva intimaţilorreţinându-se că nu există elemente din care să rezulte săvârşirea infracţiunilor reclamate. Rezoluţiile au fost confirmate prin respingerea plângerii petiţionarului prin ordonanţa nr. 723 din 22 martie 2004 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Plângerea formulată împotriva ordonanţei de petiţionar la Curtea de Apel Ploieşti a fost respinsă, ca nefondată, prin sentinţa penală nr. 47 din 3 iunie 2004.
Împotriva acestei sentinţe petiţionarul C.A. a declarat recurs, susţinând că instanţa nu a luat în considerare toate probele pe care le-a adus în susţinerea acuzaţiilor sale şi a cerut judecarea intimaţilor pentru infracţiunile menţionate în plângere.
Recursul nu este fondat.
În plângerea sa petiţionarul susţine că în anul 1987 când i s-a stabilit pensia, nu i s-a luat în calcul perioada 1981 - 1983. Această susţinere este reală, însă ulterior, în urma demersurilor sale, prin Decizia nr. 182064 din 28 ianuarie 1999 a D.G.M.P.S. Prahova această perioadă a fost inclusă în calculul vechimii în muncă, modificându-se totodată şi cuantumul drepturilor la pensie. Această decizie a fost emisă în urma pronunţării unor hotărâri judecătoreşti şi anume, deciziile civile nr. 1244 din 28 decembrie 1994 şi nr. 760 din 2 martie 2000 prin care s-a constatat că perioada menţionată constituie vechime în muncă conform art. 11 din Decretul nr. 118/1990, iar pârâta SC S. SA Mangalia a fost obligată să o înscrie în cartea de muncă şi totodată să plătească despăgubirile corespunzătoare.
În aceste condiţii soluţia de respingere a contestaţiei este corectă.
Din probele administrate nu rezultă că judecătorul M.M. şi-ar fi încălcat atribuţiile de serviciu cu ocazia soluţionării dosarului. Nu sunt deci întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru ca împotriva celor doi intimaţi să se fi început urmărirea penală pentru infracţiunile menţionate în plângerea petiţionarului. Astfel, se constată că rezoluţia emisă de parchet este temeinică şi legală.
În consecinţă, se va respinge recursul declarat, iar recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul C.A. împotriva sentinţei penale nr. 47 din 3 iunie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.
Obligă recurentul petiţionar să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5286/2004. Penal. Plîngere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5289/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs → |
|---|
