ICCJ. Decizia nr. 5677/2004. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5677/2004
Dosar nr. 4973/2004
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 787 din 11 iunie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul P.D. privind întreruperea executării pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1001 din 4 noiembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti.
A obligat condamnatul la 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond, a reţinut, în esenţă, că din probele administrate nu s-a constatat existenţa unor împrejurări care să justifice întreruperea executării pedepsei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul P.D. considerând-o netemeinică şi nelegală.
Prin Decizia penală nr. 607 din 18 august 2004, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondat, apelul condamnatului.
Instanţa de apel a reţinut că motivele invocate de condamnat nu au relevat existenţa unor împrejurări speciale care să producă consecinţe grave pentru acesta sau pentru familia sa, în situaţia continuării executării pedepsei.
Aşa încât, în lipsa îndeplinirii cerinţei legale, sentinţa pronunţată este legală şi temeinică.
Împotriva deciziei a declarat recurs, în termen legal, condamnatul P.D. solicitând casarea acesteia şi în cadrul rejudecării, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Verificând hotărârea atacată potrivit art. 38514 C. proc. pen., pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 453 lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.
Având în vedere raţiunea instituţiei întreruperii executării pedepsei, legea a prevăzut expres cazurile şi condiţiile în care aceasta poate fi dispusă.
În cauză, instanţele au apreciat în mod temeinic că nu se impune întreruperea executării pedepsei aplicate condamnatului P.D.
Ancheta socială a relevat faptul că mama condamnatului este în vârstă de 53 ani, obţinând venituri lunare în cuantum de 2.300.000 lei, iar doi fraţi ai condamnatului sunt în vârstă de peste 18 ani, fiind apţi de muncă.
Nu se poate reţine astfel, existenţa unor consecinţe grave pentru familia condamnatului, în cazul în care acesta ar executa în continuare pedeapsa.
Aşa fiind, constatându-se că nu există cazuri de casare ce trebuie luate în considerare din oficiu, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge recursul condamnatului P.D., ca nefondat.
Faţă de respingerea recursului, în temeiul art. 192 C. proc. pen., recurentul urmează a fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv onorariul apărătorului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul P.D. împotriva deciziei penale nr. 607 din 18 august 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5668/2004. Penal. Art.254 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5679/2004. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
