ICCJ. Decizia nr. 5974/2004. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 12 din 8 ianuarie 2004, Tribunalul Iași l-a condamnat pe inculpatul B.I. la un an și 10 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 81 C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen.
în baza art. 118 lit. d) C. pen., instanța a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 600.000 lei și a cantității de 1 772,84 grame cannabis.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut în fapt că, în cursul lunilor septembrie și octombrie 2003, inculpatul B.I. a procurat și vândut unele cantități de cannabis, obținând din această activitate sume de 600.000 lei și 500 Euro și că a depozitat la domiciliul unchiului său S.M. din comuna Belcești, județul Iași, în vederea vânzării, cantitatea de 1 772,84 grame cannabis.
Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 187 din 27 mai 2004, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași împotriva sentinței primei instanțe, a desființat în parte hotărârea atacată și, rejudecând cauza, a constatat că inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 10 octombrie 2003 - 9 ianuarie 2004.
împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași care a invocat următoarele motive de casare:
- instanțele au omis în mod nejustificat să dispună confiscarea sumei de 500 Euro obținută de inculpat din vânzarea unor cantități de cannabis;
- în mod nelegal nu s-a aplicat inculpatului măsura tratamentului medical obligatoriu deși din probele dosarului rezultă că acesta este consumator de cannabis;
- pedeapsa de un an și 10 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, aplicată inculpatului, este prea ușoară în raport cu pericolul ridicat al faptei comise.
Examinând motivele de casare invocate de parchet, înalta Curte de Casație și Justiție constată că nu poate fi primită critica privind omisiunea de aplicare a art. 113 C. pen., dat fiind că potrivit acestui text de lege, măsura obligării la tratament medical se ia numai în cazul în care făptuitorul prezintă pericol pentru societate din cauza unei boli ori a intoxicării cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substanțe. Or, din probele administrate nu rezultă nici faptul că inculpatul suferă de o intoxicație cronică cu stupefiante sau cu alte asemenea substanțe și nici că datorită consumului de cannabis, detectat la analiza urinei, a avut manifestări care să-l facă periculos pentru societate.
Recursul este fondat.
Astfel, se constată că în mod nelegal s-a omis confiscarea de la inculpat a sumei de 500 Euro, pe care potrivit propriei sale recunoașteri, acesta a obținut-o din vânzarea unor cantități de cannabis. în consecință, urmează ca, admițându-se recursul sub acest aspect, să se dispună, în baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, confiscarea de la inculpatul B.I. a sumei de 500 Euro, prin obligarea acestuia la plata echivalentului în lei a sumei menționate, către stat.
De asemenea, se constată că, dispunând suspendarea condiționată a pedepsei de un an și 10 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, instanțele nu au ținut seama în mod suficient de criteriile de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Având în vedere pericolul social ridicat al infracțiunii de trafic de droguri, materializat în urmările grave ale consumului de droguri, subsecvent acestei categorii de infracțiuni, se impune înlăturarea aplicării art. 81 C. pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa prin privare de libertate.
în consecință, s-a dispus admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, în sensul arătat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5833/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6007/2004. Penal → |
|---|
