ICCJ. Decizia nr. 6013/2004. Penal. Cont.exec. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6013/2004
Dosar nr. 4131/2004
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2004
Asupra recursului penal de faţă:
În baza lucrările din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală 535 din 22 aprilie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost respinsă contestaţia la executare formulată de către condamnatul contestator C.I.
Pentru a se pronunţa această sentinţă, s-a reţinut că, contestatorul C.I. a solicitat pe calea contestaţiei la executare să se reţină că încadrarea juridică dată faptelor pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală 870/2002 nu este cea legală, în plus nu i s-au reţinut circumstanţe atenuante personale.
Hotărând, instanţa de fond a apreciat că motivele invocate nu constituie cazuri de contestaţie la executare înscrise şi prevăzute de art. 461 C. proc. pen.
Sentinţa a fost atacată cu apel de către condamnatul-contestator pe motiv că, greşit nu i s-a admis contestaţia la executare şi să i se reformeze hotărârea în sensul celor solicitate.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 455/ A din 16 iunie 2004, a respins apelul ca nefondat, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., pe considerent că, hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică.
În temeiul art. 3853 C. proc. pen., sentinţa şi Decizia au fost atacate cu recurs de către recurentul condamnat-contestator care a invocat aceleaşi motive.
Examinând recursul declarat, în raport de criticile arătate, de lucrările de la dosar, de sentinţa şi Decizia pronunţate în cauză, de cazurile de casare înscrise la 3859 C. proc. pen., se constată că recursul de faţă este nefondat.
Potrivit art. 461 C. proc. pen., contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă, când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare, când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare şi când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării.
Prin urmare, motivele invocate de către recurent vizând schimbarea încadrării juridice sau aplicare de circumstanţe atenuante personale, nu se regăsesc în cazurile de contestaţie la executare şi prevăzute la art. 461 C. proc. pen.
În consecinţă, criticile arătate, nu constituie cazuri de casare, astfel că instanţele pronunţând hotărâri legale şi temeinice în fond şi în apel, recursul va fi respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 189 şi următoarele C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul C.I. împotriva deciziei penale nr. 455/ A din 16 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă contestatorul să plătească suma de 1.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 15 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6006/2004. Penal. Decretul 328/1966. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6031/2004. Penal. încheiere. Recurs → |
|---|
