ICCJ. Decizia nr. 6019/2004. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6019/2004
Dosar nr. 5389/2004
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 484 din 20 iulie 2004, Tribunalul Constanţa, secţia penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 18 ani închisoare ce i-a fost aplicată de Tribunalul Vaslui prin sentinţa penală nr. 105/1997, formulată de condamnatul T.M.
A obligat pe condamnat la suma de 1.300.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
A reţinut tribunalul că, faţă de concluziile expertizei medico-legale, se impune respingerea cererii.
Împotriva acestei sentinţe, condamnatul a formulat apel solicitând desfiinţarea acesteia, şi pe fond, admiterea cererii fiind îndeplinite prevederile art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen.
Curtea de Apel Constanţa a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, reţinând că soluţia pronunţată de prima instanţă este legală şi temeinică şi se bazează pe concluziile unei probe ştiinţifice în conformitate cu care maladia de care suferă condamnatul nu-l pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa.
Împotriva deciziei instanţei de apel a formulat recurs condamnatul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul a precizat că prezintă o serie de afecţiuni medicale, care deşi pot fi tratate în reţeaua D.G.P., nu primeşte însă un tratament corespunzător afecţiunilor sale.
Recursul nu este întemeiat.
Verificând actele şi lucrările de la dosar, hotărârile pronunţate în raport de dispoziţiile art. 453 lit. a) C. proc. pen., text de lege pe care condamnatul şi-a întemeiat cererea adresată primei instanţe, Curtea constată că atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au pronunţat soluţii corecte de respingere a cererii condamnatului şi respectiv a apelului declarat de acesta.
Conform art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată, pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.
În cauză, expertiza medico-legală efectuată concluzionează, în sensul că recurentul T.M. prezintă diagnosticul „1. Gastroduodenită cronică acutizată. 2. Hernie intraspongioasă L3 - L4, L4 - L5, L5 - S1 fără modificări neurologice", poate fi tratat în reţeaua sanitară a D.G.P., nefiind în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Faţă de concluziile raportului de expertiză, singura probă concludentă în baza căreia se poate dispune admiterea cererii de amânare sau întrerupere a executării pedepsei pe motiv de boală, Curtea apreciază că recursul declarat de condamnat este nefondat urmând a-l respinge ca atare, atâta timp cât boala de care suferă recurentul nu este de natură a-l pune în imposibilitatea să execute pedeapsa în regim de detenţie.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul T.M. împotriva deciziei penale nr. 199/ P din 14 septembrie 2004 a Curţii de Apel Constanţa.
Obligă pe recurentul condamnat să plătească suma de 1.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 noiembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 6018/2004. Penal. întrerupere executare... | ICCJ. Decizia nr. 6036/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs → |
---|