ICCJ. Decizia nr. 6344/2004. Penal. Art.211 c.p. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6344/2004
Dosar nr. 4516/2004
Şedinţa publică din 29 noiembrie 2004
Deliberând asupra recursului de faţă constată:
Prin sentinţa penală nr. 47/ D din 6 februarie 2003, pronunţată de Tribunalul Bacău, inculpatul C.D.D. a fost condamnat după cum urmează:
- la 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), faptă din 21 mai 2001;
- la un an şi 6 luni închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (2) lit. a), e), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C. pen., faptă din 25 - 26 septembrie 2001.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
Prin aceeaşi hotărâre au mai fost condamnaţi inculpaţii I.C. şi S.P.C., la pedepsele rezultante de câte 3 ani şi respectiv un an şi 6 luni închisoare.
S-a luat act că părţile vătămate V.A.M. şi S.V.R. nu s-au constituit părţi civile.
Inculpaţii în solidar şi fiecare inculpat minor în solidar cu părţile responsabile civilmente C.A., C.L., S.M. şi S.C. la plata sumei de 3.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă SC T. SRL Bacău.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut în fapt, următoarele:
În ziua de 21 mai 2001, ora 15,00, inculpaţii minori I.C., C.D.D. şi M.A. aflându-se în zona Terasei P. din municipiul Bacău, au hotărât să facă rost de bani pentru ţigări, scop în care au oprit pe partea vătămată S.V.R. care se întorcea de la şcoală.
Inculpatul C.D. i-a cerut părţii vătămate 1000 lei pentru ţigări, iar când aceasta i-a răspuns că nu are bani, a observat că poartă la mână un ceas şi a hotărât să-l sustragă, cu ajutorul inculpatului I.C. a imobilizat-o, timp în care i-a sustras ceasul.
Inculpaţii după ce i-au sustras ceasul părţii vătămate au plecat şi au valorificat bunul sustras cu suma de 30.000 lei.
În ziua de 25 septembrie 2001, inculpaţii s-au hotărât de această dată să facă rost de bani, sustrăgând în timpul nopţii bunuri din magazinul SC T. SRL Bacău. Inculpaţii s-au întâlnit, în jurul orei 22, în apropierea magazinului, au escaladat magazia din spatele societăţii, au spart un geam termopan, inculpaţii I.C. şi S.P.C. au pătruns în magazin în timp ce inculpatul C.D.D. a rămas pe acoperiş pentru a asigura paza.
Inculpaţii înainte să părăsească magazinul au fost surprinşi de organele de poliţie care i-au imobilizatşi condus la secţie.
Împotriva hotărârii inculpatul, peste termenul legal prevăzut de lege, a declarat apel.
El a susţinut că a fost absent la termenul de judecare a cauzei deoarece a fost citat la vechile adrese la care nu mai locuia.
Prin Decizia penală nr. 218 din 20 iulie 2004, Curtea de Apel Bacău a respins ca tardiv apelul declarat de inculpatul C.D.D.
Împotriva acestei decizii în termen legal inculpatul a declarat prin apărătorul său recurs care a fost însuşit la termenul de astăzi, solicitând casarea acesteia şi trimiterea dosarului pentru cercetarea apelului, considerat a fi declarat în termen.
Recursul declarat este nefondat.
Examinând hotărârea atacată în raport de critica formulată, cât şi de probele administrate şi dispoziţiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată că instanţa de control judiciar corect a respins ca tardiv apelul declarat de inculpat, reţinând că la data de 5 decembrie 2002 acesta a fost prezent în instanţă şi audiat, luând la cunoştinţă de cauza în care avea calitatea de inculpat.
Pe parcursul judecăţii nu a adus la cunoştinţă împrejurarea că nu mai locuieşte la adresele indicate.
Hotărârea pronunţată la data de 6 februarie 2003 a fost comunicată inculpatului la ambele adrese la data de 11 februarie 2003, iar apelul declarat la 9 mai 2003.
Faţă de cele menţionate, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Conform art. 192 alin. (2) C. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.D.D. împotriva deciziei penale nr. 218 din 20 iulie 2004 a Curţii de Apel Bacău.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6343/2004. Penal. Art. 20 rap. la art.174, 175... | ICCJ. Decizia nr. 6428/2004. Penal. Art.174 c.pen. Recurs → |
|---|
