ICCJ. Decizia nr. 6457/2004. Penal
| Comentarii |
|
Judecătoria Satu-Mare prin sentința penală nr. 502 din 24 martie 2003, a condamnat pe inculpatul K.Șt. la 6 luni închisoare, pentru săvârșirea unei infracțiuni de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen., iar în baza art. 81 din același cod, a dispus suspendarea condiționată a executării acesteia.
Totodată, în baza art. 14 lit. b) și art. 16 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., a obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. A.Ț.A., sucursala Satu Mare, să plătească părții civile D.R. 25.159.680 lei cu titlu de despăgubiri civile și de 40.000.000 lei cu titlu de daune morale, corespunzător culpei de 80 % a inculpatului la producerea accidentului rutier, iar părții civile Spitalul Județean Satu Mare, 5.723.385 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare a părții civile.
S-a reținut că, la 29 ianuarie 2001, în jurul orei 8,30, inculpatul K.Șt. circula cu autoturismul Dacia dinspre Carei spre Satu Mare, pe Drumul Careiului. Din sens opus circula autoturismul Dacia condus de V.I. în momentul în care cel din urmă a semnalizat intenția de a vira la stânga, reducând și viteza de deplasare, inculpatul a încercat să evite coliziunea, trecând pe contrasens, dar, întrucât acesta a revenit pe sensul său de mers, nu a mai reușit. în urma producerii accidentului a rezultat vătămarea celor doi conducători auto și a numitei D.R., aflată în autoturismul condus de inculpat.
Tribunalul Satu Mare, prin decizia penală nr. 191 din 8 mai 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de partea responsabilă civilmente S.C. A.Ț. S.A. Satu Mare.
Curtea de Apel Oradea, prin decizia penală nr. 562/2003 a admis recursul penal declarat de partea responsabilă civilmente și a casat în parte hotărârile anterioare, în sensul că a înlăturat obligarea în solidar a părții responsabile civilmente S.C. A.Ț. S.A. Satu Mare cu inculpatul la despăgubiri civile și daune morale în favoarea părții civile, deoarece nu are calitate de parte responsabilă civilmente.
împotriva ultimei hotărâri respectiv a deciziei penale nr. 562/ R din 2 septembrie 2003 a Curții de Apel Oradea, procurorul general, în baza art. 409 și art. 410 alin. (1) partea I pct. 71 teza 1 C. proc. pen., a declarat recurs în anulare, susținând că prin modul de rezolvare a acțiunii civile, instanța de recurs a pronunțat o hotărâre contrară legii.
Recursul este fondat.
Examinându-se actele dosarului cu privire la modul de soluționare a pretențiilor civile formulate de partea civilă D.R., atât sub aspectul despăgubirilor civile, precum și al daunelor morale și în raport de prevederile Legii nr. 136/1995 ce reglementează asigurările și reasigurările în România, ca lege specială în materie, se rețin următoarele:
Instanța de fond, în mod eronat și nelegal obligă în totalitate, S.C. A.Ț.A., sucursala Satu Mare în calitate de parte responsabilă civilmente și în solidar cu inculpatul, la plata sumei de 25.159.680 lei cu titlu de despăgubiri civile plus suma de 40 milioane lei cu titlu de daune morale, în baza art. 14 lit. b) și art. 16 C. proc. pen. și a art. 998 C. civ.
Această soluție sub aspectul rezolvării laturii civile, se menține de către instanța de apel, prin respingerea apelului părții responsabile civilmente, sus-menționată.
în recursul acestei părți, se constată, de asemenea, că, (eronat și nelegal) S.C. A.Ț.A., nu poate fi obligată la plata niciunei sume cerută de partea civilă și astfel a fost înlăturată dispoziția de obligare a sa, în solidar cu inculpatul, la despăgubirea victimei, motivându-se că, nu poate avea calitatea de parte responsabilă civilmente, Legea nr. 136/1995 neputând să adauge la codul de procedură penală, respectiv la art. 23 și art. 24 alin. (3).
în aceste condiții se constată că toate instanțele, nu numai ultima, adică nu numai Curtea de Apel Oradea prin decizia atacată, au rezolvat contrar legii acțiunea civilă. Potrivit dispozițiilor legii speciale, respectiv a Legii nr. 136/1995 și care are prioritate în fața dispozițiilor legii generale, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru considerentul că instanțele au ignorat prevederile legale în materie, nedistingând, dacă e vorba de despăgubiri civile sau de acordarea daunelor morale, hotărârile pronunțate sub acest aspect se impun a fi casate.
în același context, trebuiau a fi deosebite și temeiurile de drept diferite ale angajării răspunderii civile, pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule, asigurări care se realizează prin încheierea unui contract (a se vedea art. 9 din Legea nr. 136/1995) și care obligă asigurătorul, la plata unei despăgubiri numai în limita și condițiile acestuia de răspunderea legală, singura de fapt avută în vedere de instanțe.
Așa fiind, pentru angajarea răspunderii civile a unei părți, în procesul penal, relevanță o are, nu denumirea ce se va da celui ce trebuie legal să acopere paguba suferită, de partea civilă, ci relevanța juridică ce o are, determinarea de către instanță a temeiului răspunderii și care poate fi: legală, contractuală sau mixtă.
Numai în acest mod se va putea angaja obligarea totală sau parțială, în solidar sau nu, cu autorul (inculpatul) accidentului de circulație comis, la despăgubirea victimei.
în numele și pentru respectarea acestor principii de drept, ce constituie temeiul răspunderii civile a Asigurătorilor vizați de Legea nr. 136/1995, dar și de Codul de procedură penală, prin determinarea noțiunii de parte responsabilă civilmente, cât și pentru a nu priva pe nici o parte, de toate căile legale de atac, se impune casarea tuturor hotărârilor pronunțate, numai sub aspectul soluționării laturii civile și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond și numai în limita celor precizate.
în consecință, instanța de fond, rejudecând latura civilă a cauzei de față, va trebui să solicite părților implicate, a depune la dosar, piesa de căpătâi și care lipsește și anume Contractul încheiat în baza art. 9 din Legea nr. 136/1995 între S.C. A.Ț.A. și inculpat.
Numai în limita prevederilor acestui contract și numai în legătură cu acoperirea despăgubirilor civile solicitate de partea civilă și nu și a daunelor morale, poate fi reținută solidaritatea răspunderii civile a Asigurătorului, parte responsabilă civilmente S.C. A.Ț.A. cu a inculpatului, față de partea civilă D.R.
în acest sens, vor fi avute în vedere dispozițiile art. 4,art. 9,art. 41,art. 49 și art. 57 alin. (1) din Legea nr. 136/1995, condiții în care, înlăturarea totală ca parte responsabilă civilmente a S.C. A.Ț.A. este o dispoziție nelegală. Abia în situația în care s-ar constata că, nu există un asemenea contract încheiat între S.C. A.Ț.A., sucursala Satu Mare și inculpat, răspunderea civilă integrală pentru desdăunarea părții civile, ar reveni numai inculpatului și societatea în calitate de, asigurător, nu ar mai avea nici o obligație de plată.
Cum, instanțele însă, nu au verificat îndeplinirea acestei cerințe legale, toate hotărârile date sunt contrare legii, motiv pentru care au fost casate sub aspectul rezolvării laturii civile și cauza a fost trimisă spre rejudecare la instanța de fond.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6414/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6307/2004. Penal → |
|---|
