ICCJ. Decizia nr. 6472/2004. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6472/2004
Dosar nr. 5930/2004
Şedinţa publică din 3 decembrie 2004
deliberând asupra recursului declarate de inculpaţii L.L.F. şi G.V.S. împotriva deciziei penale nr. 534/ A pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, la 29 septembrie 2004, în dosarul nr. 1265/P/2004, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 174, pronunţată la 13 mai 2004, în dosarul nr. 569/P/2004, Tribunalul Vrancea, secţia penală, a dispus aplicarea pe o perioadă de un an a măsurii educative a libertăţii supravegheate, prevăzute de art. 101 lit. b) C. pen., inculpaţilor minori L.L.F. şi G.V.S., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C. pen.
În cazul lui L.L.F. supravegherea a fost încredinţată mamei sale L.N., căreia i-au fost puse în vedere îndatoririle prevăzute de art. 103 alin. (2) C. pen., iar în cazul lui G.V.S. supravegherea a fost încredinţată Serviciului de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Vrancea.
Prin aceeaşi sentinţă s-a făcut aplicarea art. 103 alin. (3) lit. a) şi b) C. pen., inculpaţii fiind obligaţi să nu frecventeze anumite categorii de locuri publice, „gări C.F.R., autogări, discoteci şi baruri de pe raza judeţului Vrancea", şi „să nu intre în legătură cu persoane care posedă antecedente penale", atrăgându-li-se totodată atenţia asupra consecinţelor comportării lor în raport cu prevederile art. 103 alin. (6) C. pen.
Totodată instanţa de fond a constatat că prejudiciul cauzat părţii vătămate A.I. a fost „recuperat prin restituire" şi i-a obligat pe fiecare dintre inculpaţi la plata către stat a câte 600 000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut în esenţă că, la 19 ianuarie 2004, acţionând împreună, inculpaţii l-au lovit şi l-au imobilizat pe A.I., în vârstă de 13 ani, care se afla în sala de aşteptare a gării feroviare din oraşul Mărăşesti, sustrăgând din buzunarul victimei suma 36 000 de lei.
Apelul declarat ulterior în cauză de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a fost admis prin Decizia penală nr. 534 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, la 29 septembrie 2004, în dosarul nr. 1265/P/2004.
Ca urmare hotărârea primei instanţe a fost desfiinţată în parte „pe latură penală" în sensul aplicării, faţă de ambii inculpaţi, a măsurii internării într-un centru de reeducare până la împlinirea vârstei de 18 ani, conform art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen. şi a art. 99, raportat la art. 101 lit. d), art. 104 şi art. 106 alin. (1) C. pen.
Totodată s-a dispus ca măsura educativă astfel aplicată să fie adusă la cunoştinţa S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul Vrancea, în calitate de „organ abilitat cu exercitarea supravegherii faţă de minori", celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate fiind menţinute.
În legătură cu cheltuielile judiciare efectuate în apel s-a făcut aplicarea art. 192 alin. (3) C. proc. pen., stabilindu-se că acestea rămân în sarcina statului şi dispunându-se ca valoarea de 800 000 lei a onorariului pentru avocatul desemnat din oficiu în vederea asigurării asistenţei juridice a inculpaţilor să fie „avansată din fondurile Ministerului Justiţiei".
Pronunţând această decizie instanţa de apel a avut în vedere gravitatea infracţiunii reţinute în sarcina inculpaţilor şi a estimate totodată că măsura educativă dispusă prin sentinţă nu este susceptibilă de a-şi atinge scopul dată fiind mai cu seamă capacitatea cu totul limitată a familiilor celor doi minori de a asigura efectiva lor reeducare şi reintegrare socială.
Împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recurs în termen legal cei doi inculpaţi, cauza fiind apoi înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, secţia penală, cu numărul de dosar 5930/2004.
Recursurile nu au fost motivate însă, cu prilejul dezbaterilor care au avut loc la termenul de la 3 decembrie 2004, inculpaţii au solicitat casarea deciziei pronunţate în apel şi menţinerea hotărârii instanţei de fond, cereri similare fiind formulate şi de mamele acestora, intimatele L.N. şi G.M.
În ceea ce îi priveşte intimaţii A.I., L.C., G.T., S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul Vrancea şi Primăria oraşului Mărăşeşti, autoritatea tutelară nu s-au prezentat în faţa acestei Curţi şi nici nu şi-au făcut cunoscut în scris punctul de vedere referitor la recursurile declarate în cauză.
Recursurile sunt nefondate.
În acest sens, Curtea are în vedere că, potrivit probelor administrate în cauză, cei doi minori provin din familii dezorganizate aflate în imposibilitatea de a exercita asupra lor o autoritate educativă sau o influenţă pozitivă.
Frecventarea sporadică a cursurilor şcolare (de către L.L.F.) sau chiar de încetarea frecventării acestora (în cazul lui G.V.S.) constituie o altă împrejurare de fapt de natură a diminua posibilităţile de reeducare şi reintegrare socială a inculpaţilor, situaţie care, dincolo de criteriile de individualizare prevăzute de art. 100 alin. (1) teza a II-a C. pen., contravine interesului minorilor.
Aceste aspecte, precum şi modul în care ele au influenţat comportarea inculpaţilor, aflându-se implicit la originea activităţii infracţionale reţinute în sarcina lor, au fost în mod justificat avute în vedere de către instanţa de apel, inclusiv în evaluarea pericolului social concret al tâlhăriei comise.
În acest context sunt lipsite de suport criticile aduse deciziei recurate în legătură cu natura măsurii educative aplicate de către instanţa de apel.
În altă ordine de idei, Curtea reţine că, în urma verificării deciziei atacate în raport cu dispoziţiile art. 3859 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., nici una dintre aceste prevederi legale nu îşi găseşte incidenţa în cauză.
În consecinţă, urmează ca, în baza art. 38515 alin. (1) pct. I lit. b) C. proc. pen., recursurile să fie respinse ca nefondate.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii urmează a fi obligaţi la plata către stat a cheltuielilor judiciare prilejuite de judecarea cauzei în recurs, cu menţiunea că onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru a le asigura asistenţa juridică se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii L.L.F. şi G.V.S. împotriva deciziei penale nr. 534/ A din 29 septembrie 2004 a Curţii de Apel Galaţi.
Obligă pe recurenţi să plătească statului suma de câte 1 600 000 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de câte 400 000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 decembrie 2004
| ← ICCJ. Decizia nr. 6462/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6476/2004. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
