ICCJ. Decizia nr. 769/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 769/2004
Dosar nr. 5735/2003
Şedinţa publică din 10 februarie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 385 din 14 octombrie 2003 pronunţată de Tribunalul Bacău, s-a dispus condamnarea inculpatului L.N. la pedeapsa de 15 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru comiterea infracţiunii de omor, prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. c) C. pen.
S-a dedus din pedeapsă durata arestului preventiv de la 4 aprilie 2003, la 14 octombrie 2003 şi s-a dispus prelungirea arestului preventiv până la data de 12 noiembrie 2003.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie, s-a luat act că mama victimei, L.M., nu are pretenţii civile şi s-a dispus confiscarea unui cuţit aflat la camera de corpuri delicte.
Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Inculpatul L.N. şi fiul său L.C.D. locuiau în acelaşi imobil şi, în momentul în care consumat băuturi alcoolice, se luau la ceastă, motivat de faptul că fiul nu lucra, ducând o viaţă parazitară.
În ziua de 3 aprilie 2003, inculpatul a fost împreună cu numitul V.N. la via acestuia, unde a prestat lucrări agricole şi unde a consumat şi băuturi alcoolice.
În jurul orei 20,00, inculpatul a revenit acasă, a intrat în bucătărie şi a început să mănânce, folosindu-se de un cuţit de bucătărie. În acest timp, la domiciliu, a venit şi victima L.C.D., care era în stare de ebrietate, fapt ce l-a nemulţumit pe tatăl său, care ia reproşat că nu munceşte şi nu aduce venituri în gospodărie.
Faţă de această atitudine a tatălui, victima l-a insultat, apoi a ieşit afară în curte. Enervat de atitudinea necuviincioasă a fiului său, inculpatul a luat cuţitul de pe masă şi a ieşit în curte după acesta.
Între cei doi s-a ivit o busculadă, s-au împins reciproc, însă, inculpatul cu o singură lovitură a înţepat victima în zona pieptului, după care a intrat în casă.
Dându-şi seama de fapta sa, a revenit în curte, a găsit victima culcată, i-a acordat primul ajutor, însă aceasta decedase.
Din raportul de constatare medico-legală a rezultat că moartea numitului L.C.D. a fost violenţă şi s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorie şi circulatorie acută instalată după o plagă tăiată penetrantă la nivelul cordului, cu hemoragie externă şi internă.
Situaţia de fapt a fost reţinută pe baza proceselor-verbale de cercetare la faţa locului, planşele foto, actele medico-legale, dovada de ridicare a cuţitului, declaraţiile părţii civile şi a martorilor, coroborate cu recunoaşterea inculpatului.
S-a stabilit că fapta inculpatului constituie infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. c) C. pen.
Împotriva acestei sentinţe inculpatul a declarat apel, solicitând achitarea, deoarece nu a avut intenţia să-l omoare pe fiul său, iar în subsidiar a cerut reducerea pedepsei, prin aplicarea unor circumstanţe atenuante.
Curtea de Apel Bacău prin Decizia nr. 453 din 25 noiembrie 2003, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
A motivat instanţa de apel că probatoriul administrat, confirmă situaţia de fapt reţinută de prima instanţă.
Constatările medico-legale confirmă că lovitura cu cuţitul aplicată de inculpat a avut o intensitate deosebită, pătrunzând până la muşchiul pectoral, coasta V stânga şi cord, ceea ce exclude posibilitatea ca inculpatul să nu-şi fi dat seama că a înjunghiat victima.
Încadrarea juridică de omor calificat, prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. c) C. pen. este legală.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost orientată la limita minimă a textului de lege sancţionator, având în vedere pericolul social ridicat al infracţiunii, împrejurările concrete în care a fost comisă, lipsa antecedentelor penale şi poziţia procesuală sinceră a inculpatului. În cauză nu justifică reţinerea de circumstanţe atenuante, apreciindu-se că apelul declarat de inculpat nu este fondat.
Împotriva acestei decizii penale, a declarat recurs inculpatul L.N. criticând-o cu privire la greşita încadrare juridică reţinută faptei şi a solicitat schimbarea în infracţiunea, prevăzută de art. 183 C. pen., iar în subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei.
Recursul declarat de inculpat, nu este fondat.
În cauză au fost administrate toate probele necesare aflării adevărului, care au fost complet şi just apreciate, situaţia de fapt fiind corect reţinută, iar încadrarea juridică dată faptei este legală.
Fapta inculpatului de a aplica victimei o lovitură cu cuţitul, cu mare intensitate, în zona inimii, caracterizează intenţia de a ucide, astfel că fapta sa constituie infracţiunea de omor calificat şi nu aceea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Pericolul social ridicat al faptei, împrejurările în care a fost comisă fapta, precum şi datele ce caracterizează persoana inculpatului justifică tratamentul sancţionator aplicat şi nu se impune reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea sa.
În conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Se va deduce din pedeapsa aplicată, arestarea preventivă de la 4 aprilie 2003, la zi.
Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.N., împotriva deciziei penale nr. 453 din 25 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Bacău.
Deduce din pedeapsă perioada executată în arest preventiv de la 4 aprilie 2003, la 10 februarie 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 767/2004. Penal. Art.20, 174, 175 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 771/2004. Penal → |
|---|
