ICCJ. Decizia nr. 105/2005. Penal. Plîngere. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 105/2005

Dosar nr. 3321/2004

Şedinţa publică din 7 ianuarie 2005

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rezoluţia nr. 14/P/2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva numiţilor C.C. şi I.T., pentru infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi împotriva numitului D.E.G., pentru infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen.

S-a reţinut că persoana vătămată D.M.G. a sesizat că notarul public C.C. cu ocazia emiterii certificatului de moştenitor nr. 43/2001 a trecut la masa succesorală ca bunuri imobile o casă cu terenul aferent ce nu aparţinea defunctei D.E., iar primarul comunei Turburea, I.T. a menţionat aceste bunuri în sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, act de care s-a folosit D.E.G.

Analizând actele şi lucrările dosarului a rezultat că la 1 martie 2001 s-a dezbătut succesiunea defunctei D.E., decedată la 30 decembrie 1995 având ca singur moştenitor în calitate de descendent pe D.E.G., ocazie cu care a fost emis de notarul public C.C. certificatul de moştenitor nr. 43/2001.

La întocmirea acestui certificat s-au avut în vedere actul de sesizare nr. 572 din 27 februarie 2001 al Consiliului local al comunei Turburea şi titlul de proprietate eliberat la 6 septembrie 2000 numitului D.E.G., în care figurează ca proprietar şi D.E.

Primarul localităţii a declarat că în actul de sesizare au fost trecute clădirea şi terenul aferent întrucât prin sentinţa civilă nr. 1648 din 23 martie 1994 a Judecătoriei Târgu Cărbuneşti, rămasă definitivă s-a hotărât că bunurile respective aparţin defunctei.

Prin rezoluţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 1095/II 2/2004 din 5 martie 2004 a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de D.M.G. împotriva rezoluţiei din 11 februarie 2004.

Împotriva acestei rezoluţii a formulat plângere petentul, solicitând infirmarea acesteia şi pe fond reluarea cercetărilor, cu consecinţa trimiterii în judecată a celor 3 persoane reclamate pentru infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals.

S-a depus la dosar certificatul de moştenitor nr. 629 din 11 noiembrie 1981 al notariatului de stat local Târgu Cărbuneşti, declaraţii extrajudiciare date de D.M.I., Ş.I., D.I.I., parte din ele date la notar, adeverinţă nr. 241 din 31 ianuarie 2001 a Consiliului local Turburea, chitanţă sub semnătură privată, certificat eliberat de F.A.S. Gorj.

Plângerea formulată urmează a fi respinsă în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., menţinându-se rezoluţia parchetului pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, rezultă că prin sentinţa civilă nr. 1648 din 23 martie 1994 a Judecătoriei Târgu Cărbuneşti pronunţată în dosarul nr. 542/1994, s-a respins acţiunea civilă în constatare formulată de reclamantul D.M.G. împotriva pârâtei D.E., prin care acesta solicita să se constate că este proprietarul casei de locuit compusă din 2 camere, sală, construită din cărămidă şi acoperită cu tablă, situată pe un teren din vatra satului Turburea de Sus, vecin la răsărit cu Ş.I., la apus cu B.G., la MZ, cu drumul judeţean şi la MN, cu G.O.

Prin Decizia civilă nr. 1186 din 8 septembrie 1994 a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul D.M.G. şi ulterior prin Decizia civilă nr. 3948 din 1 decembrie 1994 a fost respins, ca tardiv, recursul aceluiaşi reclamant de către Curtea de Apel Craiova.

În baza acestor hotărâri definitive şi irevocabile, bunurile în litigiu şi anume casa de locuit şi terenul nefiind ale petiţionarului, au fost incluse de notar (având în vedere şi sesizarea Consiliului local al comunei Turburea) în masa succesorală şi în certificatul de moştenitor.

În raport de aceste probe cu acte autentice, se reţine în finalul notificării sentinţei penale nr. 35 din 24 mai 2004 a Curţii de Apel Craiova, că rezoluţia nr. 1095/II/2 din 5 martie 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova este temeinică şi legală, iar plângerea petiţionarului formulată împotriva acestui act este nefondată şi ca atare a fost respinsă.

Petiţionarul nemulţumit, în termenul legal, a formulat recursul de faţă, solicitând casarea sentinţei penale şi a rezoluţiei parchetului ca nelegale şi despăgubirea sa cu 3.500.000 Euro pentru a putea să-şi refacă sănătatea şi să-şi recupereze imobilul.

Recursul este nefondat.

Examinându-se actele şi probele administrate în faţa instanţei, dar şi de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 14/P/2004, se reţine că, certificatul de moştenitor nr. 43 din 1 martie 2001 a fost eliberat de notarul C.C. pe baza unor acte autentice şi hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile în beneficiul intimatului D.E.G. Acesta se constată că este şi unicul moştenitor, ca fiu al defunctei sale mame D.E. decedată la 30 decembrie 1995. În condiţii deci, de legalitate, imobilul în litigiu şi reclamat de petiţionarul recurent, nu i-a putut fi atribuit.

Se impune a se sublinia şi faptul că, toate aceste acte autentice sunt în vigoare şi nu au fost anulate, acţiuni civile în anulare ce se puteau folosi de petiţionar.

Aşa fiind, hotărârea atacată va fi menţinută, ca legală, iar recursul respins, ca nefondat.

Se vor aplica şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul D.M.G. împotriva sentinţei penale nr. 35 din 24 mai 2004 a Curţii de Apel Craiova.

Obligă recurentul petiţionar să plătească suma de 1.200.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 ianuarie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 105/2005. Penal. Plîngere. Recurs