ICCJ. Decizia nr. 1249/2005. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1249/2005
Dosar nr. 107/2005
Şedinţa publică din 18 februarie 2005
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa penală nr. 1462 din 11 noiembrie 2004, a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 20 de ani închisoare, formulată de petentul condamnat B.C.A. aflat în stare de deţinere la Penitenciarul Rahova.
De asemenea, l-a obligat pe petentul condamnat la 250.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 150.000 lei a fost avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a apreciat că, în raport de conţinutul referatului de anchetă socială efectuat de către S.A.T. din cadrul Primăriei comunei Ghimpaţi, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc. pen., pentru a se putea admite o astfel de cerere de întrerupere a executării pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 925 din 7 decembrie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul B.C.A. cu motivarea că întreruperea executării pedepsei de 20 de ani închisoare pe o perioadă de maximum 3 luni, nu ar putea îmbunătăţi situaţia materială a familiei condamnatului.
Fiind nemulţumit de soluţia pronunţată, condamnatul, în termen legal, a formulat recurs criticând Decizia atacată pentru netemeinicie şi solicitând drept consecinţă a admiterii recursului său, întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni, pentru a i se da posibilitatea să-şi ajute mama aflată într-o stare precară de sănătate şi lipsită de mijloace de subzistenţă.
Recursul condamnatului este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 455 C. proc. pen., raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., instanţa poate să întrerupă executarea pedepsei cu închisoarea pe o durată de maximum 3 luni şi numai o singură dată, atunci când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea unde lucrează".
Înalta Curte analizând actele existente la dosar şi în special raportul de anchetă socială întocmit de Consiliul local Ghimpaţi, jud. Giurgiu, constată că într-adevăr familia condamnatului se confruntă cu lipsuri materiale, dar şi cu probleme de sănătate (în special mama sa), însă, în acelaşi timp, această situaţie era preexistentă momentului încarcerării condamnatului, iar lăsarea sa în libertate pentru o perioadă de maxim 3 luni de zile nu poate produce vreo îmbunătăţire a stării materiale sau o ameliorare a stării de sănătate a familiei sale.
De aceea, Înalta Curte constatând că motivele invocate nu se circumscriu „împrejurărilor speciale" astfel cum sunt cuprinse în accepţiunea textelor legale prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 455 din acelaşi cod şi, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge recursul declarat de condamnat ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte îl va obliga pe recurentul condamnat şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul B.C.A. împotriva deciziei penale nr. 925 din 7 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1247/2005. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1250/2005. Penal. Contestaţie la executare.... → |
|---|
