ICCJ. Decizia nr. 1243/2005. Penal. Art.20, 174 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1243/2005
Dosar nr. 2867/2004
Şedinţa publică din 18 februarie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 31 din 20 ianuarie 2004, Tribunalul Satu Mare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul S.I., de sub încriminarea săvârşirii infracţiunilor de tentativă de omor şi violare de domiciliu, prevăzută şi pedepsită de art. 20, raportat la art. 174 C. pen. şi respectiv art. 192 alin. (2) C. pen.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., a respins pretenţiile civile ale părţii civile S.M.
În baza art. 350 alin. (2) C. proc. pen., a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului.
În baza art. 192 pct. 3 C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, între inculpatul S.I. şi familia părţii vătămate S.M.A. din Turţ există de mai mulţi ani o stare conflictuală datorită unui spaţiu comerciale pe care inculpatul l-a închiriat soţului părţii vătămate şi cu privire la care inculpatul pretinde că nu i s-a plătit chiria şi curentul electric.
În noaptea de 10 septembrie 2002, în jurul orei 23,00, inculpatul s-a deplasat la locuinţa părţii vătămate situată în Turţ, str. Uliţa Mare şi a intrat fără drept în curte, deschizând poarta care nu era încuiată cu lacăt.
Partea vătămată S.M.A. şi fiica ei, martora S.A.D., se aflau în casă şi au auzit scârţâind poarta, motiv pentru care S.A.D. s-a uitat pe geam şi a văzut în curte un individ. I-a comunicat acest lucru mamei sale şi aceasta a ieşit în curte, îmbrăcată doar în capot şi având capul înfăşurat într-un prosop deoarece tocmai ieşise din baie.
Partea vătămată a ieşit în curte şi ascuns după autoturismul parcat acolo, l-a văzut pe inculpat. Acesta văzând că a fost descoperit s-a ridicat şi a luat de jos un par cu care i-a aplicat părţii vătămate o lovitură peste cap şi una peste faţă după care a aruncat parul şi a ieşit din curte. Partea vătămată a strigat după ajutor şi la strigătele ei a ieşit fiica ei, iar la gard a venit martora M.M. care a văzut-o pe partea vătămată căzută peste autoturism a ieşit repede din curte pentru a merge în ajutorul vecinei sale. Când a ieşit din curte, pe podeţul din faţa casei l-a văzut pe inculpat care era îmbrăcat cu pantaloni scurţi şi tricou şi l-a recunoscut pe inculpatul S.I. Martora i-a spus lui S.I. să vină să dea o mână de ajutor. Inculpatul nu a răspuns, nu a întrebat despre ce este vorba ci a lăsat capul şi a plecat. Chiar atunci au sosit cu autoturismul martorii M.I., B.I.A. şi B.V., care aflând că partea vătămată S.M. a fost atacată au intrat cu autoturismul în curtea părţii vătămate şi la lumina farurilor au văzut starea în care se afla partea vătămată. Aceasta i-a spus martorilor că a fost atacată şi lovită cu parul de către inculpatul S.I. Au aruncat-o pe partea vătămată în maşină şi au transportat-o la Spitalul din Turţ. În autoturismul condus de martorul B.I.A. au mai urcat B.F., M.I. şi victima.
În timp ce se îndreptau spre spital, pe strada ce duce la spital, partea vătămată le-a spus martorilor că a fost atacată de S.I. şi că acesta era îmbrăcat cu pantaloni scurţi.
După ce au parcurs o bucată de drum partea vătămată S.M.A. l-a văzut mergând pe jos pe inculpatul S.I. şi le-a spus martorilor că aceea este persoana care a atacat-o şi a lovit-o, martorii recunoscându-l pe inculpatul S.I.
După primele îngrijiri partea vătămată S.M.A. a fost transportată la spitalul Judeţean Satu Mare unde i-au acordat primele îngrijiri.
Din raportul constatator medico-legal întocmit de Serviciul de Medicină Legală Satu Mare rezultă că, numita S.M.A. în urma agresiunii fizice suferite la 10 septembrie 2002 a prezentat traumatism cranio-cerebral acut cu contuzie cerebrală minoră şi plagă contuză a scalpului parieto-occipital drept, fractura piramidei nazale dizlocată, hematom voluminos geniosuborbitor stâng (care a necesitat incizie şi drenaj), fractură de apofiză coronială a cotului drept.
Leziunile suferite s-au putut produce prin active repetate cu corpuri dure contondente unde cu suprafeţe neregulate. Viaţa victimei nu a fost pusă în primejdie. Timpul de îngrijiri medicale necesare vindecării au fost de 21-22 zile.
Cu privire la cicatricea suferită de partea vătămată pe obrazul stâng şi dacă aceasta constituie sluţire medicii legişti se vor putea pronunţa numai după şase luni de la comiterea agresiunii.
Spitalul Judeţean Satu Mare s-a constituit parte civilă în cauză cu cheltuieli de spitalizare.
Partea vătămată S.M.A. s-a constituit parte civilă în cauză cu o sumă pe care o va prezenta în faţa instanţei.
Instanţa de fond a considerat că, din vastul material probator administrat în faza cercetării judecătoreşti nu rezultă cu certitudine că inculpatul este autorul agresiunii suferite de către partea vătămată făcând aplicarea principiului „in dubio pro rea".
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare şi partea civilă S.M.A.
Parchetul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi pronunţarea unei hotărâri de condamnare a inculpatului S.I., pentru infracţiunile prevăzute şi pedepsite de art. 192 alin. (2) C. pen. şi art. 20, raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., la pedeapsa închisorii, întrucât probele administrate în cauză confirmă vinovăţia acestuia astfel că, în mod eronat instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului pe motiv că faptele nu au fost săvârşite de către acesta.
Partea civilă apelantă S.M.A. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea şi modificarea sentinţei, în sensul de a se dispune condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de violare de domiciliu şi tentativă la infracţiunea de omor, precum şi obligarea acestuia la plata sumei de 360.000.000 lei cu titlu de daune civile şi morale.
Curtea de Apel Oradea, prin Decizia penală nr. 83/ A din 27 aprilie 2004, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare şi partea civilă S.M.A., domiciliată în Turţ, judeţul Satu Mare, împotriva sentinţei penale nr. 31 din 20 ianuarie 2004, pronunţată de tribunalul Satu Mare pe care o desfiinţează în sensul că: 1. pe latura penală a cauzei dispune condamnarea inculpatului S.I., pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen., la o pedeapsă de 3 ani închisoare; în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen., dispune condamnarea inculpatului S.I. la o pedeapsă de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani; în temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare şi 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, la care adaugă un spor de 6 luni stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare, în regim privativ de libertate, cu aplicarea prevederilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64, lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani; în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), deduce din pedeapsă perioada executată în arest preventiv de la 22 octombrie 2002 până la 20 ianuarie 2004;
2. pe latura civilă a cauzei, în baza art. 14 C. proc. pen., combinat cu art. 998 C. civ., obligă pe inculpatul S.I. la plata sumei de 18.003.169 lei cu titlu de despăgubiri civile şi 100.000.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părţii civile S.M.A.; constată că partea vătămată Spitalul Judeţean Satu Mare nu a formulat pretenţii civile în cauză;
3. în temeiul art. 193 C. proc. pen., obligă pe inculpatul S.I. să plătească părţii civile S.M.A. suma de 26.500.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare;
4. în baza art. 191 C. proc. pen., obligă pe inculpatul S.I. la plata sumei de 7.000.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare, în primă instanţă, către stat.
Împotriva acestei decizii, în termenul legal, au declarat recurs, partea civilă S.M.A. şi inculpatul S.I.
Prin recursul părţii civile, hotărârea atacată este criticată pentru eronata apreciere a probelor faţă de care, a solicitat majorarea daunelor morale la 250.000.000 lei în raport şi de prejudiciul estetic suferit.
Inculpatul prin recursul său, a criticat Decizia instanţei de apel, pentru greşita evaluare a probatoriului şi potrivit căruia se impune achitarea sa, cum de altfel a şi hotărât instanţa de fond, motiv pentru care sentinţa penală ar trebui a fi menţinută.
În subsidiar, inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art. 181 C. pen. şi stabilirea unei sancţiuni penale, prevăzută de acest text şi cu aplicarea art. 861 C. pen., ca modalitate de executare.
Recursurile sunt nefondate.
Examinând probatoriul cauzei rezultă fără dubiu că, în seara zilei de 10 septembrie 2002, inculpatul S.I. a fost cel care a intrat, fără drept, în curtea casei părţii civile şi cu un par a aplicat în regiunea feţei şi a capului acesteia, 4 lovituri ce i-au produs leziuni, care au necesitat pentru vindecare 32-35 zile de îngrijiri medicale, fără punerea în primejdie a vieţii.
Cu toate acestea, în raport de instrumentul folosit, regiunea lezată şi intensitatea agresiunilor ce au fost ameliorate, cu totul întâmplător, de prosopul cu care era înfăşurat capul victimei, care ieşise din baie, activitatea infracţională săvârşită, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., în concurs real [(prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen.)] cu cea de omor în forma tentativei, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen. şi nici decum infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., apărare infirmată de probe.
În aprecierea sincerităţii declaraţiilor inculpatului, asupra locului unde s-a aflat în momentul lovirii victimei, nu pot fi omise susţinerile diametral opuse date pe timpul urmăririi penale şi existente la dosarul de urmărire penală, precum şi găsirea pe traseul parcurs de făptuitor şi descris de victimă şi martora M.M., a 2 bucăţi din acelaşi par, găsit în curtea casei părţii civile, lângă autoturism.
Acestea fiind faptele săvârşite de inculpat, se reţine că atât încadrarea juridică dată de instanţa de apel, este temeinică şi legală, precum şi pedepsele aplicate, s-au stabilit la limita minimă prevăzută de textele ce incriminează infracţiunile reţinute în sarcina sa.
De asemenea, la limita minimă de 6 luni este stabilit şi sporul de pedeapsă, aplicat pentru concursul de infracţiuni.
În final, pedeapsa rezultantă, de 5 ani şi 6 luni închisoare, ce o are de executat inculpatul, se apreciază ca fiind judicioasă, dată cu respectarea tuturor criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Pretenţiile părţii civile recurente şi care privesc majorarea daunelor morale acordate, se constată a fi neîntemeiate şi ca atare hotărârea atacată, va fi menţinută şi sub acest aspect, iar recursul respins, ca nefondat.
Pentru aceleaşi considerente şi în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a fi respins şi recursul inculpatului, ca nefondat.
Se vor aplica şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D EC I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de partea civilă S.M.A. şi de inculpatul S.I. împotriva deciziei penale nr. 83/A din 27 aprilie 2004 a Curţii de Apel Oradea.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat iar pe recurenta parte civilă la plata sumei de 300.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1242/2005. Penal. Art.211 alin.2 c.pen.... | ICCJ. Decizia nr. 1244/2005. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
