ICCJ. Decizia nr. 1287/2005. Penal
| Comentarii |
|
Condamnatul B.I. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 23 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 390 din 24 noiembrie 1998 a Tribunalului București, secția a II-a penală, pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 și art. 176 lit. c), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., întemeindu-și cererea sa pe dispozițiile art. 453 lit. c) C. proc. pen., invocând că are o situație familială grea, în sensul că are 5 copii minori, iar concubina a părăsit domiciliul comun și nu se îngrijește de copii.
Prin sentința penală nr. 1135 din 16 septembrie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondată, cererea condamnatului, motivându-se că, în cauză, nu s-a putut efectua ancheta socială în comuna Vasilați, indicată de condamnat, deoarece nu mai locuiește acolo și nu a indicat un alt loc. în această situație nu sunt dovedite condițiile speciale invocate.
Condamnatul a declarat apel, indicând locul unde se află în prezent copii săi.
Instanța de apel a dispus efectuarea anchetei sociale la Serviciul autoritatea tutelară de la Primăria sectorului 3 București, prin adresa nr. 1905 din 17 noiembrie 2004, a comunicat instanței că inculpatul are într-adevăr 5 copii minori, cu vârste între 5 ani și 16 ani, rezultați din relații de concubinaj, care au rămas în grija familiei condamnatului.
Prin decizia penală nr. 919/ A din 6 decembrie 2004, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins apelul declarat de condamnat, ca nefondat.
Se motivează că situația grea invocată era existentă și la data încarcerării condamnatului și nu poate constitui o împrejurare specială cu consecințe grave în cazul executării imediate a pedepsei.
Pe de altă parte, cererea apare, ca nefondată, și pentru faptul că întreruperea executării pedepsei chiar pentru durata maximă de 3 luni, nu ar putea îmbunătăți situația materială a familiei condamnatului.
împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs condamnatul, care a lăsat la aprecierea instanței soluționarea recursului.
Apărătorul din oficiu a solicitat admiterea recursului și întreruperea executării pedepsei pentru motivul prevăzut de art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
în mod corect instanța de apel a respins apelul, ca nefondat, față de împrejurarea că situația familială existentă datează dinainte de încarcerarea condamnatului.
Din copia sentinței rezultă că numitul a fost încarcerat la 26 februarie 1997.
Totodată, rezultă că nu este școlarizat și nu avea nici o ocupație.
în această situație, s-a considerat în mod justificat că, o eventuală întrerupere a executării pedepsei, chiar pe durata maximă prevăzută de lege, nu ar avea vreo influență semnificativă asupra situației familiale.
Recursul a fost, așadar, nefondat, s-a respins, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1292/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1288/2005. Penal → |
|---|
