ICCJ. Decizia nr. 1293/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 1457 din 10 noiembrie 2004, pronunțată în dosarul penal nr. 5763 din 10 noiembrie 2004 al Tribunalului București, secția I penală, s-a luat act de retragerea cererii de revizuire formulată de condamnatul revizuient Ș.M. deținut în Penitenciarul Rahova.
în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., condamnatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că cererea revizuientului s-a întemeiat pe dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen., invocându-se împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la momentul condamnării sale.
S-a mai reținut că nu este admisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se suplimenteze probatoriul prin audierea altor persoane bănuite de revizuient ca fiind participante la săvârșirea infracțiunii.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel revizuientul Ș.M. invocând nelegalitatea și netemeinicia sentinței instanței de fond.
Prin decizia penală nr. 975 din 20 decembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București s-a respins, ca nefondat, apelul, reținându-se că revizuientul condamnat și-a retras cererea la instanța de fond.
împotriva acestei decizii, a declarat recurs, în termen legal, condamnatul Ș.M. invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 171 C. proc. pen.
S-a susținut că prin probele administrate nu s-a dovedit vinovăția sa în raport de infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și s-a pronunțat hotărârea de condamnare.
înalta Curte de Casație și Justiție, examinând motivele de recurs invocate, precum și din oficiu, ambele hotărâri, conform art. 3859alin. (3) C. proc. pen., combinat cu art. 3856alin. (1) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Revizuirea, cale extraordinară de atac, este mijlocul procesual prin care sunt atacate hotărâri judecătorești definitive care conțin grave erori de fapt, erori puse în lumină ca urmare a descoperirii unor fapte sau împrejurări necunoscute instanței și deci inexistente la data judecării cauzei în fond, apel și recurs.
Pe de altă parte, textul de lege, art. 394 lit. a) C. proc. pen., cere ca faptele sau împrejurările să fie noi și nu probele, nefiind permisă prelungirea probatoriului în cadrul unei cereri de revizuire.
Cum în speță, revizuientul a solicitat reaprecierea probelor și administrarea de probe noi, respectiv audierea unui martor care poate indica și alți autori ai faptei, în mod temeinic și legal, instanțele au respins cererea de revizuire.
Așa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul Ș.M. împotriva deciziei penale nr. 979/ A din 20 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, și pentru cauze cu minori și familie.
Față de respingerea recursului, în baza art. 192 C. proc. pen., recurentul condamnat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 800.000 lei din care suma de 200.000 lei a reprezentat onorariul apărătorului din oficiu ce a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.
← ICCJ. Decizia nr. 1289/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1285/2005. Penal → |
---|