ICCJ. Decizia nr. 1347/2005. Penal. Amînarea executării pedepsei. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1347/2005
Dosar nr. 6393/2004
Şedinţa publică din 23 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 449 din 19 august 2004, Tribunalul Braşov a respins cererea de amânare a executării pedepsei formulată de condamnatul Z.C. cu referire la pedeapsa de 5 ani şi 4 luni închisoare, aplicată acestuia prin sentinţa penală nr. 101/2001 a Tribunalului Braşov.
Pentru a dispune astfel, instanţa a constatat că afecţiunile de care suferă condamnatul pot fi tratate în sistemul penitenciar.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul Z.C., susţinând că suferă de boli grave, care nu permit executarea unei pedepse privative de libertate.
Prin Decizia penală nr. 380 din 27 octombrie 2004, Curtea de Apel Braşov a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, apreciind ca fiind legală şi temeinică soluţia pronunţată de prima instanţă.
În motivarea soluţiei, instanţa de apel a apreciat că menţinerea în libertate din punct de vedere medical a condamnatului nu are nici o justificare faţă de concluziile raportului de expertiză medico-legală.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul Z.C., solicitând prin motivele scrise depuse la dosar, admiterea recursului, casarea hotărârilor pentru motivul prevăzut de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen. şi, pe fond, admiterea cererii condamnatului şi amânarea în continuare a executării pedepsei în raport de afecţiunile pe care acesta le prezintă întrucât în regim de detenţie nu sunt posibilităţi pentru a fi tratat corespunzător.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată următoarele:
Analizând concluziile raportului de nouă expertiză medico-legală, efectuat în cauză, în urma reexaminării condamnatului Z.C., se constată că patologia pe care o prezintă acesta permite acordarea asistenţei medicale în cadrul reţelei sanitare a D.G.P. şi, deci, menţinerea în libertate a acestuia, din punct de vedere exclusiv medical, a fost considerată că ar fi nejustificată.
Aşa încât, nu există nici un temei legal pentru amânarea executării pedepsei, în raport de cerinţele art. 453 lit. a) C. proc. pen.
Faţă de aceste considerente, urmează ca, în baza dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins recursul declarat de condamnat, ca nefondat.
În baza dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul Z.C. împotriva deciziei penale nr. 380 din 27 octombrie 2004 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală.
Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 februarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1346/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1389/2005. Penal. Art.183 c.pen. Recurs → |
---|