ICCJ. Decizia nr. 1348/2005. Penal. Amânare executare pedeapsă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1348/2005
Dosar nr. 6634/2004
Şedinţa publică din 23 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 138 din 19 mai 2004, Tribunalul Hunedoara a respins, ca nefondată, cererea de amânare a executării pedepsei formulată de condamnatul P.I., în temeiul dispoziţiilor art. 453 lit. a) C. proc. pen.
Condamnatul a fost obligat la plata sumei de 300.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut că petiţionarul se află în executarea unei pedepse de 4 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 221/2001 a Tribunalului Hunedoara pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen.
În motivarea cererii sale de amânare a executării pedepsei, condamnatul a arătat că afecţiunile psihice de care suferă îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Instanţa de fond a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care a concluzionat că pentru bolile de care suferă condamnatul P.I., asistenţa medicală poate fi asigurată în cadrul reţelei sanitare a D.G.P.
Instanţa de fond a mai reţinut că, în cauză fiind pronunţată o hotărâre definitivă de condamnare faţă de petiţionar nu se poate dispune în cadrul acestei acţiuni măsura de siguranţă prevăzută de art. 114 C. pen., astfel cum recomandă expertiza medico-legală efectuată.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia penală nr. 373/ A din 4 noiembrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat prin curatorul B.G.
Apelantul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 1.600.000 lei către stat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul P.I., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor pronunţate şi, pe fond, amânarea executării pedepsei.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art. 3859 pct. 171 C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Expertiza medico-legală efectuată în cauză a stabilit că petiţionarul P.I. suferă de schizofrenie paranoidă, boală cardiacă ischemică, hipertensiune arterială esenţială stadiul III, pseudartroză radius drept, gonartroză bilaterală, obezitate gradul III, formaţiune tumorală latero cervical stânga.
Toate aceste afecţiuni pot fi tratate în reţeaua sanitară a D.G.P., astfel după cum concluzionează I.N.M.L. Mina Minovici Bucureşti, condamnatul nefiind pus în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Pentru aceste considerente, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) şi art. 189 C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul P.I. împotriva deciziei penale nr. 373 din 4 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.
Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 133/2005. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 137/2005. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
