ICCJ. Decizia nr. 1453/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1453/2005
Dosar nr. 1183/2005
Şedinţa publică din 25 februarie 2005
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Fiind sesizat cu apelul inculpatului Ţ.C., condamnat de prima instanţă pentru infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) şi art. 176 lit. a) C. pen. şi aflat în stare de arest, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin încheierea de şedinţă din 18 februarie 2005, pronunţată în dosarul nr. 29/2005, a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul sus-menţionat, cu motivarea că, potrivit art. 1602 alin. (1) C. proc. pen., liberarea provizorie poate fi acordată numai în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 12 ani; ori, în speţă, infracţiunea imputată inculpatului este sancţionată cu o pedeapsă mai mare de 12 ani închisoare.
Prin aceeaşi încheiere, instanţa a menţinut starea de arest a inculpatului, apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă şi că este necesar menţinerea sa în stare de arest preventiv în cursul judecării apelului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, pe care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că în mod greşit a fost respinsă cererea de a fi liberat provizoriu sub control judiciar, deoarece sunt îndeplinite toate condiţiile pentru admiterea acestei cereri. În subsidiar dacă nu va fi primit acest motiv de casare, inculpatul susţine că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive au dispărut, motiv pentru care să se dispună revocarea acesteia şi judecarea lui, în continuare în stare de libertate.
Recursul este nefondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că inculpatului i se impută infracţiunea de omor calificat deosebit de grav, prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) şi art. 176 lit. a) C. pen., pentru care se prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 ani. În atare situaţie, soluţia de respingere de către instanţa de apel, a cererii de liberare provizorie sub control judiciar este legală, deoarece, în conformitate cu dispoziţiile art. 1602 alin. (1) C. proc. pen., liberarea provizorie nu se poate acorda în cazul infracţiunilor intenţionate printre care, potrivit legii, se poate aplica o pedeapsă care depăşeşte 12 ani închisoare.
Faţă de cele arătate, se constată că primul motiv de casare invocat prin recurs este neîntemeiat.
Pe de altă parte, verificând temeinicia şi legalitatea încheierii atacate şi în ceea ce priveşte menţinerea arestării, se constată că în cauză, în mod corect instanţa de apel a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului, din moment ce, aşa cum a motivat şi aceasta, considerentele pentru care a fost luată această măsură, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru textul încriminator este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea lui în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică nu au dispărut, mai mult fiind confirmate de pronunţarea unei hotărâri de condamnare.
În consecinţă, menţinându-se temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, fără ca între timp să fi intervenit situaţii sau împrejurări noi care să justifice revocarea acesteia, urmează a se constata că şi cel de al doilea motiv de recurs este nefondat.
Motivele de casare invocate nefiind fondate şi cum alte cauze de casare, susceptibile de a fi invocate din oficiu, nu se constată, recursul urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a se dispune potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ţ.C. împotriva încheierii din 18 februarie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosar nr. 29/2005.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1440/2005. Penal. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 1454/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
|---|
