ICCJ. Decizia nr. 1455/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1455/2005
Dosar nr. 1196/2005
Şedinţa publică din 25 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 265 din 17 noiembrie 2004, Tribunalul Vâlcea a dispus condamnarea, printre alţii, a inculpatului V.V.C. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2), cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 57 şi art. 71 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 29 aprilie 2004 la 17 noiembrie 2004.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, printre alţii, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea şi inculpatul V.V.C., cauza făcând obiectul dosarului nr. 81/P/2005 al Curţii de Apel Piteşti.
Prin încheierea din 17 februarie 2005, Curtea de Apel Piteşti a dispus menţinerea stării de arest a inculpatului V.V.C.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul V.V.C., motivând că nu este consumator şi nici traficant de droguri, a vrut doar să-şi ajute un prieten care era consumator de heroină şi se afla în sevraj, şi în acest scop i-a prezentat un dealer.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate şi judecarea lui în stare de libertate.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 3002 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 109/2003 (M. Of. al României Partea I nr. 748/26.10.2003), în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b C. proc. pen.
În conformitate cu art. 160b alin. (3) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă, când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive.
Instanţa de apel, procedând la verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării preventive, luată faţă de inculpat la data de 20 aprilie 2004, în baza art. 160b alin. (3) C. proc. pen., că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuarea privarea de libertate.
Referitor la motivele de recurs invocate de inculpat, acestea constituie cazuri de casare pe fondul cauzei, nerelevând însă temeiuri care să justifice revocarea măsurii arestării preventive.
În raport de gradul ridicat de pericol social al infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, de faptul că pedeapsa prevăzută pentru acesta este mai mare de 2 ani şi pentru a exista garanţia că inculpatul nu va influenţa desfăşurarea normală a judecăţii, se apreciază că subzistă în continuare temeiurile care justifică menţinerea lui în stare de arest.
Pentru aceste considerente, recursul declarat de inculpatul V.V.C. urmează să fie respins, ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează ca recurentul inculpat să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.V.C. împotriva încheierii din 17 februarie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosar nr. 81/P//2005.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1454/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1458/2005. Penal. Contestaţie în anulare.... → |
|---|
