ICCJ. Decizia nr. 1460/2005. Penal. Art.211 alin 2 c. pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1460/2005
Dosar nr. 5335/2004
Şedinţa publică din 28 februarie 2005
Asupra recursului în anulare de faţă:
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
În conformitate cu dispoziţiile art. 409 şi art. 410 alin. (1) C. proc. pen., Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat recurs în anulare împotriva sentinţei penale nr. 324 din 24 septembrie 2003 a Tribunalului Vaslui, precum şi a deciziei penale nr. 383 din 21 octombrie 2003, a Curţii de Apel Iaşi, definitivă prin nerecurare, pe motiv că sunt vădit nelegale şi esenţial netemeinice, întrucât încadrarea juridică dată faptelor comise de către inculpaţii C.I., A.L. şi B.I. este greşită şi că aceştia au comis infracţiunea de omor deosebit de grav şi tentativă la tâlhărie în formă agravantă.
Văzând sentinţa penală nr. 324 din 24 septembrie 2003, pronunţată de Tribunalul Vaslui, rezultă că prin aceasta, inculpaţii C.I., a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie în formă calificată şi cu consecinţe deosebit de grave, având drept rezultat, moartea, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. a) şi c) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.; B.I., la o pedeapsă de un an şi 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie în formă calificată, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) şi art. 109 C. pen. şi A.L., la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de tentativă la tâlhărie în formă agravantă, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
S-a aplicat inculpaţilor dispoziţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost menţinută starea de arest preventiv a celor trei inculpaţi potrivit art. 350 C. proc. pen., iar în conformitate cu art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată fiecăruia timpul executat preventiv, începând cu data de 2 ianuarie 2003.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a unui cuţit – corp delict, care a servit la comiterea faptei.
S-a luat act că partea vătămată B.P., nu s-a constituit parte civilă.
A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă B.E. şi obligat inculpatul C.I. să achite acestei părţi civile suma de 30.000.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de înmormântare.
Au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, inculpatul minor şi cu partea responsabilă civilmente B.A. să achite părţii civile Spitalul de Adulţi Bârlad suma de 2.427.102 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare.
Au fost obligaţi inculpaţii C.I. şi A.L., să plătească fiecare către stat câte 1.700.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care câte 400.000 lei, reprezentând onorariu de avocat din oficiu şi care se va avansa din fondurile Ministerului de Justiţie.
Inculpatul minor B.I., a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească către stat suma de 1.500.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunţa astfel, s-a reţinut în esenţă că, inculpaţii C.I., A.L. şi B.I., locuiesc împreună cu părinţii în comuna Banca, satul Micleşti, judeţul Vaslui, şi sunt prieteni, iar în ajunul Anului Nou 2003, aceştia au mers separat cu uratul prin sat, însă în jurul orelor 20,00, s-au întâlnit, de faţă fiind şi A.N.
În acest context, inculpatul minor B.I., le-a relatat celor trei că a fost cu uratul la locuinţa lui B.G. şi a concubinei sale B.P. în satul Tâfu, comuna Banca şi a văzut că cei doi au bani în casă, propunându-le să meargă şi să sustragă banii, folosind chiar forţa, lucru cu care nu a fost de acord A.N.
Inculpaţii A.L. şi C.I. au acceptat propunerea inculpatului minor B.I., astfel că au plecat la domiciliul celor doi bătrâni, minorul luând asupra sa şi un levier.
Ajungând la domiciliul locuinţei lui B.G., inculpatul minor B.I. a sărit poarta de la locuinţă, a descuiat-o din interior, astfel că au pătruns şi ceilalţi doi, îndreptându-se toţi spre uşa de acces în care se afla victima şi concubina sa.
S-au întreprins ce către cei trei urăturile de Anul Nou, iar victima B.G. a aprins lumina în cameră, a deschis uşa parţial şi le-a dat suma de 30.000 lei, după care a închis-o, insă inculpatul minor i-a cerut acestuia apă de băut şi imediat, împreună cu inculpatul C.I. s-au izbit în uşă intrând în cameră, urmându-i şi inculpatul A.L.
Pătrunşi în cameră, inculpatul C.I. a lovit cu palma becul din cameră, iar ceilalţi doi au început să ameninţe pe victima B.G. şi pe partea vătămată B.P. cu moartea, cerându-le banii din casă. Inculpatul C.I. a lovit victima cu potul palmei în zona capului şi concomitent inculpatul B.I. a împins-o, astfel că aceasta a căzut la podea, după care au început să răscolească lucrurile din cameră în căutarea banilor, timp în care A.L. a lovit-o pe partea vătămată cu palmele peste faţă, pentru a o împiedica să iasă afară şi să ceară ajutor.
Inculpatul C.I., a luat un cuţit de uz gospodăresc de pe masă, şi, de la o distanţă foarte mică, l-a aruncat asupra victimei B.G., care era căzut la podea şi care s-a înfipt în coapsa dreaptă, cauzându-i o plagă tăiată, înţepată, profundă.
A doua zi, pe data de 1 ianuarie 2003, partea vătămată B.G. a decedat, iar potrivit raportului de expertiză medico legală, rezultă că moartea a fost violentă şi s-a datorat şocului hemoragic produs ca urmare a unei plăgi tăiate înţepate, faţa internă coapsă dreaptă cu secţionarea arterei femurale drepte.
Inculpaţii, deşi au căutat bani şi valori importante în domiciliul victimei şi a părţii vătămate, nu au găsit părăsind locuinţa, însă pe perioada cât aceştia au stat în domiciliu au agresat-o pe partea vătămată B.P., cauzându-i leziuni ce au necesitat îngrijiri medicale de 2-3 zile şi care nu au fost de natură să-i pună viaţa în primejdie.
În contextul situaţiei de fapt expuse şi reţinute, s-a dat activităţii materiale desfăşurată de către cei trei inculpaţi, încadrarea juridică legală în infracţiunile arătate în prima parte a considerentelor prezentei decizii, fiind condamnaţi la pedepse privative de libertate, ţinându-se seama de participarea fiecăruia şi de dispoziţiile înscrise în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), precum şi art. 75 lit. c) şi art. 109 C. pen.
Pentru inculpatul minor, s-a reţinut starea de minorat, cu încadrarea juridică corespunzătoare, respectiv tentativă la infracţiunea de tâlhărie în formă agravantă, cum de altfel şi pentru A.L., iar pentru C.I. infracţiunea de tentativă la tâlhărie în formă agravantă, cu consecinţe deosebit de grave, având drept consecinţă decesul victimei B.G.
Potrivit art. 362 şi art. 363 C. proc. pen., sentinţa a fost atacată cu apel numai de către inculpatul C.I., care cu ocazia judecării, a declarat că îşi retrage apelul, astfel că, Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr. 383 din 21 octombrie 2003, a luat act de declaraţia acestuia, în sensul că îşi retrage apelul declarat.
Examinând recursul în anulare formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub aspectul greşitei încadrări a faptei comise de către inculpatul C.I., se constată că este întemeiat.
Inculpatul C.I., împreună cu ceilalţi doi au ameninţat şi au agresat în faza iniţială pe victima B.G. în vârstă de 92 de ani, cum şi pe concubina acestuia B.P. de 85 de ani, iar în momentul în care ceilalţi doi inculpaţi A.L. şi B.I. căutau bani, inculpatul C.I. a luat un cuţit şi l-a aruncat ţintit de la o distanţă de un metru spre victima B.G., acesta înfigându-se în coapsa dreaptă cu secţionarea arterei femurale, astfel că a doua zi victima a decedat, urmare a traumatismului produs de către inculpat.
Prin urmare, activitatea materială desfăşurată de inculpat, constând în aceea că de la o distanţă foarte mică a aruncat cu cuţitul în imediata apropiere a abdomenului, zonă în care se află organele vitale, având drept consecinţă secţionarea arterei femurale şi ulterior decesul acesteia, că a participat alături de ceilalţi la sustragerea de bunuri prin folosirea de violenţă şi ameninţări asupra părţii vătămate B.P., întruneşte elementele constitutive a două infracţiuni, respectiv omor deosebit de grav, prevăzute de art. 174, raportat la art. 174 alin. (2) C. pen., constând în aceea că inculpatul, pentru a ascunde săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie în formă calificată l-a ucis pe B.G., aruncând cu cuţitul – corp apt de a ucide asupra victimei într-o zonă vitală şi de o intensitate mare.
Faţă de ceilalţi doi, hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, întrucât aceştia nu au prevăzut activitatea materială desfăşurată de inculpatul C.I. şi nici nu au participat în vreun fel, activitatea acestuia fiind spontană, ei neaflându-se în situaţia prevăzută de art. 28 C. pen., potrivit căruia circumstanţele reale privitoare la persoana unui participant să se răsfrângă şi asupra celorlalţi.
Aşa fiind, recursul în anulare este întemeiat şi potrivit art. 409, raportat la art. 410 pct. 7 C. proc. pen. se va admite, urmând a se casa Decizia nr. 383/2003 şi sentinţa penală nr. 324/2003, pronunţate de Tribunalul Vaslui şi Curtea de Apel Iaşi, numai în ceea ce priveşte pe inculpatul C.I.
În temeiul art. 334 C. proc. pen., se va schimba încadrarea juridică a faptei din tentativă la infracţiunea de tâlhărie cu consecinţe deosebit de grave, având ca urmare moartea victimei B.G., prevăzută de art. 20 raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi b), alin. (21) lit. a) şi c) şi alin. (3) C. pen., în infracţiunile de omor deosebit de grav prevăzute de art. 174 raportat la art. 176 lit. d) C. pen. şi în tentativă la infracţiunea de tâlhărie în formă agravată prevăzută de art. 20 raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea circumstanţei agravante, prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen. (fapta fiind comisă împreună cu inculpatul minor B.I.).
Prin urmare inculpatul va fi condamnat la pedepse privative de libertate în baza textelor de lege menţionate mai sus.
La individualizarea şi aplicarea pedepsei se vor avea în vedere criteriile înscrise la art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitoare la gradul de pericol social mărit al faptelor comise, împrejurările în care au fost săvârşite, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, cum şi datele personale ale acestuia, pedepse care urmează să fie contopite, întrucât faptele au fost comise în concurs real, iar pedeapsa rezultantă să fie de natură să ducă la reeducarea acestuia şi să atingă finalitatea înscrisă în art. 52 C. pen.
Se va aplica faţă de inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., care este obligatorie.
În rest urmează a fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei şi deciziei.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul executat preventiv, începând cu data de 2 ianuarie 2003, data arestării şi până la 28 februarie 2005, data pronunţării prezentei decizii.
Se va anula mandatul de executare a pedepsei emise pe numele inculpatului şi se va emite un nou mandat pentru pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, din care se va deduce timpul arestării preventive de la data arătată.
Văzând şi dispoziţiile art. 189 şi urm. C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva sentinţei penale nr. 324 din 24 septembrie 2003 a Tribunalului Vaslui şi deciziei penale nr. 383 din 21 octombrie 2003 a Curţii de Apel Iaşi.
Casează hotărârile atacate numai în ce priveşte pe inculpatul C.I., referitor la încadrarea juridică a faptei.
În baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică a faptei, din tentativă la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi b), alin. (21) lit. a) şi c) şi alin. (3) C. pen. în:
- infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174, raportat la art. 176 lit. d) C. pen. şi în baza acestor texte de lege, condamnă pe numitul inculpat la 17 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
- tentativă la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) din acelaşi cod, texte de lege în baza cărora condamnă pe acelaşi inculpat la 5 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., dispune ca inculpatul C.I. să execute pedeapsa cea mai grea şi anume, 17 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Deduce din pedeapsa pe care inculpatul C.I. urmează să o execute, timpul arestării preventive de la 2 ianuarie 2003, la 28 februarie 2005.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Anulează mandatul de executare a pedepsei emis pe numele inculpatului C.I. în baza hotărârilor atacate şi dispune emiterea unui nou mandat pentru pedeapsa aplicată în prezenta cauză.
Onorariile de avocat, în sumă de câte 400.000 lei, cuvenite pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi C.I., A.L. şi B.I., se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1458/2005. Penal. Contestaţie în anulare.... | ICCJ. Decizia nr. 1465/2005. Penal. Legea 678/2001. Recurs → |
|---|
