ICCJ. Decizia nr. 1454/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1454/2005
Dosar nr. 1184/2005
Şedinţa publică din 25 februarie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 65/P/2003 din 24 octombrie 2003, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, secţia de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor:
- R.V., pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 323 alin. (1) şi (2) art. 26, raportat la art. 16 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 286 alin. (1) şi art. 287 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
- Y.J.Z., pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 323 alin. (1) şi (2) art. 26, raportat la art. 287 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);
- A.K., pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 26 raportat la art. 16 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 26 raportat la art. 293 C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- A.A.F.A.R.F., pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 293 C. pen., art. 16 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);
- F.E.A.Z., pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 16 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);
- A.M.T., pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 16 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);
- H.A.I.A.H., pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
- A.H.A.T., pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, art. 293 C. pen., art. 16 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);
- M.A.O.A.K., pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, art. 293 C. pen., art. 16 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
Prin rechizitoriul nr. 319/P/2003 din 22 martie 2003, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de combatere a criminalităţii organizate, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor:
- H.M.A.A.N. (zis A.N.), pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 288 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- K.A.I., pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, art. 26 raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- A.B.A., pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, art. 26 raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Conform art. 32 C. proc. pen., instanţa de fond a dispus conexarea celor două dosare, prin încheierea de şedinţă din 13 mai 2004.
În esenţă, prin actele de inculpare menţionate, s-a reţinut că inculpaţii făceau parte dintr-un grup infracţional organizat care a acţionat pe teritoriul României în perioada 1999 - 2003.
Grupul este format, în principal, din cetăţeni irakieni, sprijinit fiind şi de cetăţeni români sau alte naţionalităţi care, prin folosirea de identităţi false, înfiinţau societăţi comerciale.
Aceste societăţi nu funcţionau la sediul declarat, în scopul sustragerii de la controlul vamal. În fine, aceste societăţi, având mari obligaţii bugetare neonorate, erau cesionate, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor.
Totodată, aceste societăţi comerciale erau folosite de unii membri ai grupului infracţional organizat pentru săvârşirea infracţiunilor de contrabandă, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, precum şi pentru spălarea banilor proveniţi din săvârşirea altor infracţiuni.
Prin sentinţa penală nr. 1661 din 23 decembrie 2004, inculpaţii menţionaţi au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea.
Împotriva hotărârii primei instanţe, inculpaţii au declarat apel.
La termenul din 16 februarie 2005, fixat pentru judecarea apelurilor, inculpaţii au solicitat să fie judecaţi în stare de libertate, pentru motive ţinând de situaţia familială şi/sau de sănătate.
Prin încheierea pronunţată în aceeaşi zi, în dosarul nr. 525/2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a amânat pronunţarea asupra stării de arest a inculpaţilor la data de 17 februarie 2005.
La această din urmă dată, examinând cauza în raport de dispoziţiile legii procesual penale şi constatând că măsura arestării a fost legal dispusă şi prelungită, temeiurile acesteia subzistând, instanţa de control judiciar a dispus menţinerea arestării preventive.
Împotriva acestei încheieri inculpaţii M.A.O.A.K., K.A.I. şi A.B.A. au declarat recurs.
Recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Este adevărat că, potrivit art. 5 din Convenţie în aceleaşi texte sunt însă înscrise şi excepţiile de la regula generală pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 23 alin. (1) din Constituţia României, nimeni nu poate fi privat de libertate.
În aceleaşi texte însă sunt totodată înscrise şi excepţiile de la regula generală.
Cu referire la excepţia reprezentată de arestarea preventivă s-a stipulat, între altele, că privaţiunea de libertate trebuie să se realizeze numai în formele legale şi după procedura prevăzută în legislaţia fiecărui stat, conform Convenţiei.
Aşadar, cu referire la cauză, menţinerea detenţiei preventive se examinează şi dispune, conform Constituţiei, cu respectarea procedurii prevăzute de legea procesual penală.
Potrivit art. 160b alin. (3) C. proc. pen., „când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau dacă există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive".
În exercitarea atribuţiilor de control judiciar, stabilite prin art. 160b alin. (1) C. proc. pen., instanţa de judecată, îndeplinindu-şi obligaţia verificării periodice a legalităţii şi temeiniciei arestării preventive, a examinat cauza şi a constatat că temeiurile care au justificat măsura arestării preventive, conform art. 148, raportat la art. 143 din acelaşi cod, subzistă.
Examinând cauza în raport de criticile formulate în recursul declarat împotriva încheierii, se constată că menţinerea detenţiei preventive a fost dispusă în condiţiile legii şi că nu sunt temeiuri pentru revocarea acesteia.
Ca atare, încheierea atacată nu este supusă nici unuia din cazurile de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. pen.
Pe de altă parte, înlocuirea măsurii preventive, în sensul solicitat de inculpaţi, cu o măsură de siguranţă, se constată a nu fi justificată de motivele invocate de inculpaţi şi a nu satisface cerinţele interesului superior pe care arestarea preventivă, legal dispusă şi menţinută, îl deserveşte.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii menţionaţi.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) şi (4) din acelaşi cod, recurenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.A.O.A.K., K.A.Y. şi A.B.A. împotriva încheierii din 16 februarie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosar nr. 525/2005.
Obligă pe recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul cuvenit interpretului de limba arabă, domnului D.B., se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1453/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1455/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
|---|
