ICCJ. Decizia nr. 1516/2005. Penal. Recuzare. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1516/2005
Dosar nr. 646/2005
Şedinţa publică din 1 martie 2005
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 6 din 27 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Alba Iulia, pronunţată în dosarul nr. 480/2005 s-a dispus, în baza art. 52 alin. (6), art. 160b şi art. 3002 C. proc. pen., menţinerea stării de arest a inculpatului C.P.M.N.
A fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de inculpatul C.P.M.N., în dosar nr. 2510/2004 al Tribunalului Alba, pentru recuzarea tuturor judecătorilor de la Tribunalul Alba.
Petentul inculpat a fost obligat să plătească statului, suma de 400.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Hotărând astfel, Curtea de Apel Alba Iulia a reţinut următoarele:
Prin cererea formulată conform art. 48 lit. d) C. proc. pen., în dosarul nr. 2510/2004 al Tribunalului Alba, petentul inculpat C.P.M.N. a recuzat toţi magistraţii Tribunalului Alba, motivând că au interese personale în soluţionarea cauzei.
Prin încheierea din 27 ianuarie 2005, Tribunalul Alba a dispus înaintarea dosarului Curţii de Apel Alba Iulia, pentru soluţionarea cererii formulate, cauză înregistrată sub nr. 480/2005.
Analizând cererea petentului, Curtea de Apel Alba Iulia a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 52 alin. (5) C. proc. pen., recuzarea care priveşte întreaga instanţă trebuie să cuprindă indicarea concretă a cazurilor de incompatibilitate în care se află fiecare magistrat al acelei instanţe.
Ori, în speţă, deşi petentul a formulat cererea de recuzare împotriva tuturor magistraţilor Tribunalului Alba, acesta nu a indicat în mod corect şi pentru fiecare magistrat în parte, de la toate secţiile, cazurile de incompatibilitate avute în vedere, limitându-se doar să facă referiri la lipsa de obiectivitate a magistraţilor investiţi cu soluţionarea cererii sale şi a dispus respingerea acesteia, ca inadmisibilă.
Împotriva încheierii, petentul C.P.M.N. a declarat recurs, solicitând casarea în parte a acestei hotărâri, privitor la menţinerea stării de arest, măsură pe care o consideră lovită de nulitate absolută, întrucât a fost luată cu încălcarea dreptului său la apărare.
Recursul declarat de petentul inculpat este inadmisibil.
Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (6) C. proc. pen., încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea, ca şi aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei căi de atac.
Iar, prin OUG nr. 55 din 25 iunie 2005 a fost abrogat alineatul 7 al articolului 52 din acelaşi Cod, prin care se statua că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs, într-un termen de 48 de ore, din momentul pronunţării.
Pe de altă parte, potrivit art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentinţa sau Decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
Cu privire la încheierea prin care s-a respins recuzarea, din textele menţionate rezultă că aceasta este supusă căilor de atac, dar nu separat de calea de atac folosită împotriva sentinţei sau deciziei, ci numai odată cu fondul, potrivit art. 361 alin. (2), respectiv art. 3851 alin. (2) C. proc. pen.
Atacarea încheierii separat cu recurs este inadmisibilă, deoarece nu există nici un text de lege care să prevadă, expres, că aceasta poate fi atacată separat cu recurs, aşa cum prevede art. 3851 alin. (2) teza finală.
Aşa fiind, Curtea, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge recursul declarat de petentul C.P.M.N., ca inadmisibil şi îl va obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care este inclus şi onorariul pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul C.P.M.N., împotriva încheierii nr. 6 din 27 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Alba Iulia, pronunţată în dosarul nr. 480/2005.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1508/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1519/2005. Penal. Art.215 alin.4 c.pen. Recurs → |
---|