ICCJ. Decizia nr. 1520/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod Penal. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1520/2005
Dosar nr. 793/2005
Şedinţa publică din 2 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 614 din 9 noiembrie 2004, a Tribunalului Prahova, inculpatul M.M. a fost condamnat la 9 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 176 lit. c), cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 73 lit. b) C. pen.
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiţionată pentru restul de 1.556 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa anterioară de 17 ani aplicată prin sentinţa penală nr. 27 din 4 octombrie 1988 a Tribunalului Tulcea, rest ce a fost contopit cu pedeapsa din cauză, inculpatul urmând să execute 9 ani închisoare.
Totodată, tribunalul a menţinut starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 20 iulie 2004 la zi şi l-a obligat la 500.000 lei daune morale către partea civilă I.V., 4.071.039 lei cu dobânda legală către partea civilă C.A.S. Prahova şi la 416.826 lei către partea civilă Serviciul de Ambulanţă Prahova, despăgubiri, precum şi la 2.800.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut în fapt că inculpatul şi partea vătămată I.V. se aflau internaţi la Spitalul TBC Floreşti, judeţul Prahova şi în ziua de 19 iulie 2004 fiind provocat de partea vătămată, prin cuvinte injurioase şi ameninţări a lovit-o cu un cuţit în zona hemitorace drept posterior, cu consecinţa extirpării rinichiului drept.
Prin Decizia penală nr. 9 din 10 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Ploieşti, s-a admis apelul declarat de inculpat şi s-a casat sentinţa penală numai cu privire la cuantumul pedepsei închisorii pe care l-a redus la 7 ani închisoare.
Totodată, a respins apelul declarat de partea civilă C.A.S. Prahova ca nefondat.
Împotriva acestei decizii, partea civilă C.A.S. Prahova a declarat recurs solicitând obligarea inculpatului la 8.142.978 lei cheltuieli de spitalizare, temei de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.
Recursul declarat nu este fondat.
Instanţele, de fond şi de apel, au reţinut că inculpatul a acţionat în stare de provocare, în sensul prevederilor art. 73 lit. b) C. proc. pen., astfel că în raport de gradul de culpă de ½, a inculpatului şi a părţii vătămate în producerea daunei, a redus în mod corespunzător şi cuantumul despăgubirilor.
În consecinţă urmează a se respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă menţionată şi a fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă C.A.S. Prahova împotriva deciziei penale nr. 9 din 10 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Ploieşti, privind pe inculpatul M.M.
Obligă pe recurenta parte civilă să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1519/2005. Penal. Art.215 alin.4 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1521/2005. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
---|