ICCJ. Decizia nr. 1825/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1825/2005
Dosar nr. 1471/2005
Şedinţa publică din 15 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 23 februarie 2005, Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. 96/P/Ap/2005, a dispus, printre altele, menţinerea măsurii arestării preventive a inculpaţilor intimaţi apelanţi M.M. şi D.C.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa, în baza dispoziţiilor art. 160d şi art. 3002 C. proc. pen., a reţinut că măsura arestării preventive a ambilor inculpaţi a fost luată legal şi, de asemenea legal menţinută, în cauză, inculpaţii fiind condamnaţi în primă instanţă, D.C. la pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare, iar M.M., la 13 ani şi 6 luni închisoare, pentru mai multe fapte de pericol social grav.
Totodată, instanţa a reţinut că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a ambilor inculpaţi se menţin şi faza soluţionării apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi de către ambii inculpaţi, împotriva sentinţei penale nr. 618 din 23 noiembrie 2004 a Tribunalului Braşov.
În termenul legal, inculpaţii au declarat recursuri împotriva încheierii menţionate, motivele invocate fiind nemenţinerea temeiurilor avute în vedere la luarea, faţă de ei, a măsurii arestării preventive.
Recursurile declarate nu sunt fondate.
Art. 148 alin. (1) lit. e), f) şi h) C. proc. pen., prevede că măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 143 din acelaşi cod, inculpaţii săvârşind din nou o infracţiune, ambii fiind recidivişti, iar textul de lege incriminator prevăzând pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Referitor la motivul de recurs, se reţine că acesta nu relevă vreun temei care să justifice revocarea măsurii arestării preventive a intimaţilor apelanţi inculpaţi.
Verificând, din oficiu, temeinicia şi legalitatea încheierii recuzate, Curtea constată că în raport de gradul de pericol social al faptelor pentru care inculpaţii au fost condamnaţi în primă instanţă, precum şi pentru a se asigura desfăşurarea în condiţii de celeritate a judecării apelurilor declarate, există, în continuare, temeiuri care justifică menţinerea stării de arest preventiv a inculpaţilor.
Pentru considerentele expuse, recursurile declarate de inculpaţi nefiind fondate, vor fi respinse.
În baza dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen., inculpaţii recurenţi vor fi obligaţi să plătească cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.M. şi D.C., împotriva încheierii din 23 februarie 2005 a Curţii de Apel Braşov, pronunţată în dosarul nr. 96P/Ap/2005.
Obligă pe recurenţi la plata sumei de câte 800.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1815/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1826/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
|---|
