ICCJ. Decizia nr. 1826/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1826/2005

Dosar nr. 1549/2005

Şedinţa publică din 15 martie 2005

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 27 ianuarie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 255/2005, s-a dispus, printre altele, respingerea ca nefondată a cererii de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpata N.A.

Hotărând astfel, curtea de apel a reţinut că apelanta inculpată N.A. a formulat cerere de revocare a măsurii arestării preventive, cerere ce a format obiectul dosarului nr. 317/2005 conexat cu dosarul nr. 255/2005 al aceleiaşi instanţe.

În motivarea cererii de revocare s-a arătat că judecarea cauzei se poate efectua şi fără privarea de libertate a inculpatei, având în vedere că aceasta este bolnavă şi nu poate fi tratată în reţeaua A.N.P., temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă în prezent, iar lăsarea ei în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Analizând actele şi lucrările de la dosar, curtea de apel a constatat că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpatei şi se impune în continuare privarea de libertate a acesteia, susţinerile petentei cu privire la starea precară de sănătate, invocate în motivarea cererii, nu sunt dovedite, iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, faţă de natura şi gravitatea faptei, creându-se astfel un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile, având în vedere şi datele ce caracterizează persoana inculpatei.

Nemulţumită de această hotărâre, inculpata N.A. a declarat recurs, pe care nu l-a motivat în scris, însă în şedinţa publică de judecată, prin concluziile apărătorului desemnat din oficiu a solicitat admiterea, casarea încheierii atacate şi pe fond, revocarea măsurii arestării preventive, apreciind că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu mai subzistă şi în prezent.

Recursul declarat de inculpată este inadmisibil.

Potrivit dispoziţiilor art. 141 alin. (1) C. proc. pen.: „Încheierea atacată în primă instanţă şi în apel, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menţinerea unei măsuri privative ori prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive, poate fi atacată separat, cu recurs".

Se constată aşadar, în raport de prevederile textului legal mai sus-menţionat că, hotărârea prin care s-a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive nu este supusă unei căi de atac, exercitată separat.

Ori, în cauză, inculpata N.A., uzând de o cale de atac neprevăzută de vreun text de lege, recursul declarat de aceasta urmează a fi respins, ca inadmisibil, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen. şi va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat în care se include şi onorariul pentru apărarea din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpata N.A. împotriva încheierii din 27 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 255/2005.

Obligă pe recurentă la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 martie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1826/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs