ICCJ. Decizia nr. 1917/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1917/2005
Dosar nr. 1614/2005
Şedinţa publică din 18 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 11/ IA din 3 martie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. 1171/P/2005 s-a dispus, menţinerea măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul B.T., în temeiul prevederilor art. 3002, cu referire la art. 160b C. proc. pen.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Oradea a reţinut că, verificând legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, a constatat că temeiurile de fapt şi de drept care au determinat arestarea inculpatului, subzistă, impunând în continuare privarea de libertate a acestuia şi că, în cauză, există motive verosimile de a bănui că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor de viol, prevăzută de art. 197 alin. (3) C. pen. şi corupţie sexuală, prevăzută de art. 202 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, care prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii atacate şi revocarea măsurii arestării preventive.
Examinând actele dosarului Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat nu este întemeiat. Dispoziţia instanţei de a se menţine arestarea preventivă a inculpatului recurent este legală având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea nu s-au schimbat şi justifică în continuare privarea de libertate pentru buna desfăşurare a procesului.
În consecinţă, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat, cu obligarea lui la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.T., împotriva încheierii nr. 11/I.A./2005 din 3 martie 2005 dată în dosarul nr. 1171/P/2005 al Curţii de Apel Oradea.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 800.000 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1915/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1918/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
---|