ICCJ. Decizia nr. 1991/2005. Penal. Revizuire. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1991/2005
Dosar nr. 137/2005
Şedinţa publică din 23 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa penală nr. 1111 din 13 septembrie 2004, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnatul M.C., în temeiul dispoziţiilor art. 394 C. proc. pen.
Revizuentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 300.000 lei din care 200.000 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu.
S-a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 89 din 18 februarie 1999 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 871 din 3 martie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, inculpatul M.C. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 25 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 174 – art. 175 lit. b) C. pen., art. 319 C. pen., art. 293 alin. (1) C. pen., art. 288 alin. (1) C. pen., art. 291 alin. (1) C. pen., art. 215 alin. (2) C. pen. şi art. 211 alin. (1) C. pen.
În fapt, în luna septembrie 1995, inculpatul, urmărind să intre în posesia garsonierei acestuia, l-a ucis pe M.F., administrându-i barbiturice.
Folosindu-se de obiectele sustrase de la partea vătămată G.I., inculpatul a secţionat victima şi a îndepărtat urmele faptei sale. Apoi, folosindu-se de actele victimei, şi-a atribuit identitatea acesteia şi i-a însuşit, pe nedrept, pensia.
În motivarea cererii de revizuire, condamnatul a susţinut că pedeapsa aplicată este prea mare în raport cu vina sa concretă în săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.
Instanţa de fond a constatat că motivele invocate de revizuent nu se regăsesc între cele prevăzute de dispoziţiile art. 394 C. proc. pen.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia penală, prin Decizia penală nr. 932 din 8 decembrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul condamnatului, dispunând obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul M.C., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate şi, pe fond, reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art. 3859 pct. 171 C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 394 C. proc. pen., motivele pentru care poate fi cerută revizuirea, sunt limitativ şi expres prevăzute de lege.
Motivul invocat de condamnat, acela al reducerii cuantumului pedepsei aplicate nu este prevăzut de textul de lege invocat, pe calea de atac extraordinară a revizuirii nefiind posibilă reindividualizarea sancţiunii penale.
În consecinţă, Curtea constată că recursul declarat este nefondat şi urmează să-l respingă ca atare.
Recurentul-revizuent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu avansându-se din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.C. împotriva deciziei penale nr. 932 din 8 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1987/2005. Penal. L678/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1993/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
---|