ICCJ. Decizia nr. 2073/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2073/2005
Dosar nr. 1753/2005
Şedinţa publică din 24 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Inculpatul I.C.M. a declarat recurs împotriva deciziei penale nr. 130/ A din 7 februarie 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a format dosarul nr. 672/2005, având ca obiect recursul declarat de inculpat.
Prin încheierea din 14 martie 2005, pronunţată în dosarul nr. 672/2005, instanţa a menţinut starea de arest a inculpatului, apreciind ca fiind legală şi temeinică măsura arestării preventive a acestuia.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat recurs.
Analizând actele dosarului, Curtea constată că, recursul este inadmisibil din următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 141 C. proc. pen., încheierea dată în primă instanţă şi în apel, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menţinerea unei măsuri preventive şi prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive, poate fi atacată separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat.
Ca urmare, nu pot fi atacate cu recurs încheierile prin care s-a dispus menţinerea arestării preventive în faza recursului.
Cum inculpatul a atacat cu recurs o încheiere pronunţată de instanţa de judecată în faza recursului, urmează, ca în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., să fie respins, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul I.C.M.
În baza dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul I.C.M. împotriva încheierii din 14 martie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 672/2005.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2072/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2078/2005. Penal. Legea 143/2000. Recurs → |
|---|
