ICCJ. Decizia nr. 230/2005. Penal. Plângere. Fond

Decizii penale ICCJ 2005

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Sentinţa nr. 230/2005

Dosar nr. 7059/2004

Şedinţa publică din 16 martie 2005

Asupra plângerii penale de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub nr. 7059 din 10 decembrie 2004, petiţionarii S.P.T. şi S.M.E. au contestat legalitatea referatului nr. 6852/879/2004 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care li s-a respins petiţia formulată împotriva unor judecători de la Judecătoria Câmpeni, Tribunalul Alba şi Curtea de Apel Alba Iulia.

Petenţii au susţinut, în esenţă, că magistraţii, atât de la instanţa de fond cât şi cei de la instanţele de apel şi recurs, au dat o interpretare eronată probelor, au stabilit o situaţie de fapt neconformă cu realitatea şi nu s-au pronunţat cu privire la unele probe solicitate, astfel încât acţiunea de grăniţuire, ce a formulat obiectul cauzelor soluţionate de către cele trei instanţe, a fost nelegal rezolvată, cauzându-se vătămarea intereselor lor, prin aceasta săvârşind infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)

Prin referatul din 26 octombrie 2004, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce a analizat plângerea şi cele trei hotărâri judecătoreşti, a considerat că la stabilirea situaţie de fapt, instanţele au dat o interpretare corectă probelor, iar magistraţii nu au dovedit rea-credinţă în soluţionarea litigiului. Drept urmare, petiţia a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât nu a rezultat nici un indiciu cu privire la săvârşirea vreunei fapte de natură penală.

Petenţii au formulat plângere penală, întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., împotriva referatului din 26 octombrie 2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând desfiinţarea lui şi trimiterea cauzei la parchet, în vederea începerii urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către magistraţii care au soluţionat cauza civilă de grăniţuire.

Examinând plângerea astfel formulată, Curtea consideră că este inadmisibilă.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 – art. 278 C. proc. pen., orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.

Aceste plângeri se rezolvă de procurorul ierarhic superior celui care supraveghează activitatea organului de cercetare penală.

După respingerea plângerii împotriva rezoluţiei de neînceperea urmăririi penale sau a ordonanţei ori rezoluţiei de clasare, scoaterea de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, potrivit art. 2781 C. proc. pen., persoana vătămată poate face plângere la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.

În cauză, petiţionarii s-au plâns împotriva referatului şi adresei primite de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acte care nu reprezintă măsuri sau acte de urmărire penală.

Numai împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată date de procuror prin rezoluţie sau ordonanţă, se poate face plângere la instanţă, nu şi împotriva unor referate sau comunicări prin care se aduce la cunoştinţă petenţilor că nu există indicii cu privire la săvârşirea unei fapte penale.

Aşa fiind, plângerea petenţilor, formulată împotriva comunicării prin care li s-a adus la cunoştinţă că din verificări nu a rezultat vreun indiciu că s-ar fi săvârşit o infracţiune de către magistraţii care au soluţionat cauza civilă de grăniţuire, apare ca fiind inadmisibilă.

În consecinţă, Curtea, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., va respinge plângerea.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R A Ş T E

Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionarii S.P.T. şi S.M.E. împotriva referatului din 26 octombrie 2004 dat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 6852/879/2004.

Obligă petiţionarii la plata sumei de câte 300.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 martie 2005.

← ICCJ. Decizia nr. 208/2005. Penal. Plângere. Fond  ICCJ. Decizia nr. 264/2005. Penal. Plângere fond. Fond →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 230/2005. Penal. Plângere. Fond