ICCJ. Decizia nr. 2345/2005. Penal. Art.20 rap.la art.197 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2345/2005
Dosar nr. 6123/2004
Şedinţa publică din 7 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 36 din 25 februarie 2004, Tribunalul Olt, în baza art. 101 alin. (1) lit. b), raportat la art. 103 C. pen., a aplicat inculpatului minor G.M.G. măsura educativă a libertăţii supravegheate pe timp de un an, pentru tentativă la infracţiunea de viol, prevăzută de art. 20, raportat la art. 197 alin. (3) teza 1, cu aplicarea art. 99 şi următoarele din acelaşi cod.
A încredinţat supravegherea minorului mamei sale, B.M.M., iar în baza art. 103 alin. (2) C. pen., i-a pus în vedere acesteia că are îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorului în scopul îndreptării lui şi are obligaţia să înştiinţeze instanţa de îndată, dacă acesta se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui sau are purtări rele ori a săvârşit din nou o faptă prevăzută de legea penală.
În baza art. 103 alin. (3) C. pen., a interzis minorului pe perioada libertăţii supravegheate să frecventeze barurile, restaurantele şi discotecile.
S-a pus în vedere minorului prevederile art. 103 alin. (4) şi (6) C. pen.
În baza art. 488 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în executare a măsurii educative luată faţă de minor.
Inculpatul minor a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente B.M.M. la 5.000.000 lei daune morale către partea civilă N.E. şi la 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut că, în ziua de 3 august 2003, în jurul orei 16,00, minorul N.C. se afla cu gâştele pe malul pârâului Vedea din comuna Corba când, la un moment dat, a apărut în zonă inculpatul, care se întorcea din comuna Teslui de la bunici. Acesta a mers la minor şi i-a propus să meargă să pescuiască în pârâu, propunere care a fost acceptată, iar în momentul în care au ajuns într-un loc mai retras, cu multe sălcii, inculpatul i-a propus minorului să se dezbrace.
Deoarece minorul a refuzat, inculpatul l-a dezbrăcat cu forţa şi l-a aşezat pe sol, cu faţa în jos, după care s-a dezbrăcat şi el şi s-a aşezat deasupra, astupându-i gura cu mâna pentru a nu ţipa. Profitând de un moment de neatenţie al inculpatului, minorul a început să strige după ajutor. În aceste împrejurări, inculpatul şi-a întrerupt activitatea infracţională, s-a îmbrăcat şi a părăsit locul faptei.
Curtea de Apel Craiova, secţia penală, prin Decizia nr. 422 din 12 octombrie 2004, a admis apelurile declarate de procuror şi de partea vătămată N.C., prin reprezentantul legal N.E., şi a desfiinţat sentinţa sub aspectul laturii penale. Înlăturând dispoziţiile art. 103 C. pen., în baza art. 104 a aplicat inculpatului minor măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, dispunând punerea de îndată în executare a acestei măsuri.
Declarând recurs împotriva acestei hotărâri, inculpatul minor a solicitat să fie menţinută hotărârea instanţei de fond.
Recursul este întemeiat.
Concluzia la care a ajuns instanţa de fond, în sensul că reintegrarea socială a minorului poate fi făcută printr-o supraveghere atentă şi permanentă din partea mamei sale, este justificată şi întemeiată pe actele dosarului.
În primul rând este de remarcat faptul că inculpatul minor a avut la data comiterii faptei vârsta de numai 15 ani şi 11 luni, fiind elev în clasa a VIII-a, caracterizat de diriginta sa ca având un comportament corespunzător, fiind integrat în colectivitate, însă cu un nivel de inteligenţă mediocru.
Totodată, ancheta socială şi referatul de evaluare întocmit de Serviciul de reintegrare socială şi supraveghere de pe lângă Tribunalul Olt au stabilit că atât înainte cât şi după săvârşirea faptei minorul a avut o comportare bună atât în familie cât şi în societate, nu are antecedente penale, are sprijin moral şi material din partea familiei, cum şi dorinţa de continuare a studiilor.
În sfârşit, expertiza medico-legală psihiatrică efectuată în cauză, a concluzionat că inculpatul minor prezintă „Tulburări de conduită la o personalitate dizarmonică în structurare. Intelect normal IQ-82 şi are păstrată capacitatea psihică de apreciere critică asupra faptei şi asupra consecinţei sale social-negative faţă de care s-a apreciat că atât în prezent cât şi la data săvârşirii faptei discernământul a fost păstrat".
În contextul acestor considerente care vizează comportamentul inculpatului minor în societate şi familie, precum şi modul de conştientizare a faptei săvârşite (urmările socialmente periculoase fiind minime), măsura educativă a libertăţii supravegheate dispusă de prima instanţă este suficientă pentru îndreptarea minorului.
Ca atare, recursul va fi admis şi, casându-se hotărârea instanţei de apel, va fi menţinută hotărârea instanţei de fond.
Onorariul cuvenit avocatului din oficiu va fi plătit din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul G.M.G. împotriva deciziei penale nr. 442 din 12 octombrie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală.
Casează Decizia penală atacată şi menţine dispoziţiile sentinţei penale nr. 36 din 25 februarie 2004 a Tribunalului Olt, secţia penală.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2343/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2346/2005. Penal. Art.193 Cod Penal. Recurs → |
|---|
