ICCJ. Decizia nr. 2342/2005. Penal. Legea 143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2342/2005
Dosar nr. 1637/2005
Şedinţa publică din 7 aprilie 2005
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia II–a penală, prin sentinţa nr. 1563 din 9 decembrie 2004, a condamnat pe inculpatele C.M. şi V.M. la 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., prima inculpată şi 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cea de a doua, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.
Totodată, a fost condamnat pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni şi inculpatul B.G.D. la pedeapsa de 7 ani şi 3 luni închisoare.
A fost menţinută starea de arest a inculpatelor şi s-a dedus la zi timpul reţinerii şi al arestării preventive.
S-a reţinut că, în noaptea de 22 septembrie 2003, şi în dimineaţa următoare, martora M.M. a cumpărat, cu bani capcanaţi, heroină de la inculpatele V.M. şi C.M. şi anume 5 doze cu suma de 1.000.000 lei de la prima inculpată şi 4 doze cu suma de 800.000 lei de la cea de a doua inculpată.
Apelurile celor două inculpate au fost respinse de Curtea de Apel Bucureşti, secţia II–a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, prin Decizia nr. 108/ A din 14 februarie 2005.
S-a motivat că starea de fapt şi vinovăţia inculpatelor au fost corect stabilite, pe baza probelor administrate, iar pedepsele au fost just individualizate.
Împotriva acestei decizii au declarat recursul inculpatele V.M. şi C.M., reiterând motivele de apel.
Astfel, inculpata V.M. a criticat hotărârile pentru greşita sa condamnare, cerând să fie achitată în baza art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., deoarece faptele nu există, iar în subsidiar să i se reducă pedeapsa.
Inculpata C.M. a solicitat reducerea pedepsei, considerând că este prea severă.
Ambele recursuri sunt nefondate.
Inculpaţii C.M. şi B.G.D. au recunoscut în totalitate faptele, iar vinovăţia inculpatei V.M. a fost stabilită prin procesele verbale de flagrant la care au participat lucrătorii de poliţie şi procurorul, constatările acestora coroborându-se cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză. La inculpata V.M. au fost găsiţi banii marcaţi, obţinuţi prin vânzarea a 4 doze de heroină, iar pe mâinile acesteia s-a depistat urme de praf fluorescent cu care au fost marcaţi banii.
Pedepsele aplicate inculpatelor au fost judicios individualizate, instanţa de fond ţinând cont de criteriile prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Astfel, s-a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al infracţiunii de trafic de droguri, evidenţiat prin limitele de pedeapsă stabilite de lege, între 10 şi 20 ani închisoare, şi de persoana inculpatelor, ambele fără ocupaţie, care se întreţineau din astfel de operaţiuni. Totodată, s-a avut în vedere pentru inculpata C.M. aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, iar pentru inculpata V.M. conduita de nerecunoaştere a faptelor în dispreţul probelor evidente administrate în cauză.
Cum alte motive de casare, susceptibile a fi examinate din oficiu nu s-au constatat, recursurile celor două inculpate vor fi respinse, ca nefondate, din pedepsele aplicate urmând a se deduce la zi perioada arestării preventive.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatele C.M. şi V.M. împotriva deciziei penale nr. 108 din 14 februarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Deduce din pedepsele aplicate inculpatelor durata arestării preventive de la 24 septembrie 2003, la 7 aprilie 2005.
Obligă recurentele inculpate la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 1.600.000 lei, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 400.000 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2337/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod... | ICCJ. Decizia nr. 2343/2005. Penal → |
|---|
