ICCJ. Decizia nr. 2468/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 464 din 14 septembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Argeș, a fost condamnat inculpatul O.E.R. la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., și la un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus executarea celei mai grele de 2 ani închisoare.
în baza art. 864C. pen., s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare, la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 123 din 5 septembrie 2001, pronunțată de Judecătoria Topoloveni, dispunându-se executarea separat de pedeapsa de 2 ani închisoare, în total 4 ani închisoare, în condițiile art. 57 și art. 71 C. pen.
S-a confiscat de la inculpat suma de 55.500.000 lei, prin obligarea la plata acesteia către stat.
în baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către martorele F.F.R. și I.L.A. a 67,39 gr. aur de 24 K.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată în arest preventiv, începând cu 5 februarie 2004 și s-a menținut starea de arest.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în noaptea de 4 februarie 2004, inculpatul O.E.R., după ce a primit 67,39 gr. aur și actele unui autoturism marca Mercedes, drept garanție pentru suma de 3.500 dolari S.U.A., l-a sunat pe subcomisarul de poliție B.M., propunându-i suma de 1.000 dolari S.U.A. pentru ca acesta să exonereze de răspundere penală pe numiții C.F. și I.M., fiind surprins în flagrant când oferea banii ofițerului de poliție.
împotriva acestei sentințe au formulat apel procurorul și inculpatul.
Procurorul a apreciat soluția ca fiind nelegală și netemeinică sub aspectul confiscării cantității de 67,39 gr. aur, pe care inculpatul a primit-o de la cele două martore, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 256 alin. (2) C. pen.
De asemenea, în apelul său, procurorul a apreciat pedeapsa ca fiind mică, solicitând majorarea acesteia.
în apelul său, inculpatul a solicitat achitarea potrivit art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.
Prin decizia penală nr. 10/ A din 20 ianuarie 2005, Curtea de Apel Pitești, secția penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, a desființat parțial sentința și rejudecând, a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente și a majorat pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 257 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., de la 2 la 3 ani închisoare. A recontopit pedepsele aplicate și a menținut revocarea pedepsei de 2 ani închisoare, conform art. 864C. pen., urmând ca inculpatul să execute 5 ani închisoare cu executare în regim de detenție. S-a menținut starea de arest a inculpatului. Prin aceeași decizie, s-a respins, ca nefondat, recursul inculpatului O.E.R.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că nu a comis faptele reținute în sarcina sa, ci doar a împrumutat o sumă de bani unei persoane și că este victima unei înscenări, solicitând achitarea în baza art. 10 lit. b) C. proc. pen.
La termenul din 13 aprilie 2005, procurorul a invocat excepția nulității absolute, prevăzută de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., constând în nelegala compunere a instanței de fond, respectiv completul a fost compus din doi judecători în loc de un judecător.
Examinând hotărârile atacate prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 3 C. proc. pen., înalta Curte constată că recursul este fondat, întrucât instanța de fond, Tribunalul Argeș, nu a fost compusă legal, situație neobservată de instanța de apel.
Potrivit legii privind organizarea judiciară, cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel se judecă de un singur judecător.
Infracțiunile de dare de mită și trafic de influență, prevăzute de art. 255 și art. 257 C. pen., reținute în sarcina inculpatului în cauza de față, se judecă în primă instanță de tribunal, potrivit art. 27 C. proc. pen.
Dacă însă, aceste infracțiuni sunt săvârșite de anumite persoane, prevăzute în art. 1 din Legea nr. 78/2000, ori art. 81_i art. 82din aceeași lege, modificată prin Legea nr. 161/2003, instanța este compusă, potrivit art. 29 alin. (2) din respectiva lege, din doi judecători (fiind vorba de infracțiuni de corupție).
Cum, inculpatul O.E.R. nu face parte din nici o categorie la care face referire Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 161/2003, pentru infracțiunile de dare de mită și trafic de influență, reținute în sarcina sa, instanța de fond trebuia să fie compusă, potrivit legii comune, dintr-un singur judecător.
Or, în cauză, instanța Tribunalul Argeș, care a pronunțat sentința penală nr. 464 din 14 septembrie 2004, a fost constituită din doi judecători, deși nu s-a reținut săvârșirea nici uneia din infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000.
încălcarea dispozițiilor referitoare la compunerea instanței atrage, potrivit art. 197 alin. (2) C. proc. pen., nulitatea absolută a hotărârii pronunțate de prima instanță.
Ca atare, Curtea, în baza art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., a admis recursul declarat de inculpat, a casat ambele hotărâri și a trimis cauza la Tribunalul Argeș, pentru rejudecare, în complet legal constituit, a dispus, totodată, menținerea stării de arest a inculpatului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2514/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2437/2005. Penal → |
|---|
