ICCJ. Decizia nr. 2404/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 402 din 6 octombrie 2004, Tribunalul Vaslui a condamnat pe inculpatul V.P. la 15 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 174 - art. 175 lit. c) și i) C. pen., în condițiile art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a dedus detenția de la 16 decembrie 2003 la zi.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de V.M., inculpatul fiind obligat la 20.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de înmormântare.
De asemenea, a obligat inculpatul să plătească lunar părții civile, pentru minorul V.T.C., suma de 500.000 lei, cu titlu de prestație periodică, începând cu data de 15 decembrie 2003 și până la majorat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că la data de 15 decembrie 2003, după ce a consumat o cantitate importantă de alcool, și-a ucis fratele, V.T.
Victima, împreună cu alți frați, a vrut să îl ajute pe inculpat, care nu se putea deplasa datorită stării avansate de ebrietate.
Urmare reproșului victimei că s-a îmbătat și nu se poate deplasa singur, inculpatul V.P., care în prealabil se înarmase cu un cuțit, l-a lovit fulgerător în partea stângă a toracelui, leziunea cauzându-i moartea.
Raportul de expertiză medico-legală concluzionează că moartea victimei V.T. a fost violentă și s-a datorat unei insuficiențe cardiace hipostolice, urmare unei hemoragii externe și interne masive, determinată de plaga înjunghiată-penetrantă la nivelul toracelui, cu lezarea inimii la nivelul ventricolului stâng.
Fapta a fost dovedită cu declarațiile martorilor C.M.S., C.L. și V.P., coroborate cu recunoașterea inculpatului.
Apelul inculpatului V.P. a fost respins de Curtea de Apel Iași prin decizia nr. 50 din 3 februarie 2005.
împotriva deciziei, inculpatul a declarat recurs, solicitând reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama, printre altele, și de pericolul social al faptei săvârșite.
Or, inculpatul a comis infracțiunea de omor calificat, victimă fiind propriul său frate; infracțiunea de omor prezintă un grad ridicat de pericol social, aducând atingere unei importante valori sociale, care este viața unei persoane.
Pericolul social concret al faptei se mai deduce, printre altele și de împrejurarea că inculpatul s-a înarmat anterior cu un cuțit, fapta sa nefiind urmarea unei acțiuni spontane.
Starea de ebrietate invocată nu poate constitui un motiv de reducere a pedepsei, ci, în context, ea este o circumstanță nefavorabilă inculpatului.
Drept urmare, instanțele au apreciat corect cuantumul pedepsei aplicate, nefiind motive care să conducă la necesitatea reducerii acesteia, sinceritatea inculpatului în modalitatea săvârșirii faptei, neputând fi apreciată în favoarea sa.
Așa fiind, recursul declarat de inculpatul V.P. va fi respins, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., neconstatându-se motive care, luate în considerare din oficiu, să conducă la casarea hotărârilor.
Se va deduce detenția inculpatului de la 16 decembrie 2003 la 11 aprilie 2005.
Conform art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent a fost obligat la cheltuieli judiciare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2437/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2396/2005. Penal → |
|---|
