ICCJ. Decizia nr. 2508/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs

Decizii penale ICCJ 2005

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2508/2005

Dosar nr. 1408/2005

Şedinţa publică din 14 aprilie 2005

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 3 ianuarie 2005, petentul S.M. a solicitat desfiinţarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. 2658/P/2004 din 3 decembrie 2004.

Petentul a motivat că, intimata a consemnat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, agravându-şi situaţia prin aplicarea unei pedepse pentru o infracţiune mai gravă (respectiv infracţiunea de omor calificat) decât pentru cea pentru care s-ar face vinovat, situaţie în care se face vinovată de săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289, neglijenţă în serviciu, prevăzută de art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP)

Prin sentinţa penală nr. 770 din 7 iunie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, s-a respins plângerea, soluţie rămasă definitivă prin respingerea recursului de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia penală nr. 897 din 7 februarie 2005.

Împotriva acestei hotărâri petentul a formulat recurs, susţinând necesitatea admiterii, casării hotărârii, anularea rezoluţiei şi trimiterea cauzei procurorului.

Curtea, analizând actele dosarului, constată că, la data de 18 ianuarie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a luat în dezbatere cauza. Având nevoie de timp pentru deliberare, instanţa a amânat pronunţarea, la data de 25 ianuarie 2005, urmând ca la această dată să se pronunţe în cauză o sentinţă.

Analizând actele dosarului se constată că în fapt s-a pronunţat o încheiere.

Potrivit prevederilor art. 311 C. proc. pen., hotărârea prin care cauza soluţionată de prima instanţă de judecată sau prin care se dezinvesteşte fără a soluţiona cauza se numeşte sentinţă.

Cum în cauză, instanţa s-a pronunţat printr-o încheiere, Curtea constatând că hotărârea este contrară legii, potrivit cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., va admite recursul declarat şi în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. şi va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de petiţionarul S.M. împotriva încheierii nr. 8 din 25 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Casează încheierea sus-menţionată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 aprilie 2005.

← ICCJ. Decizia nr. 2506/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs  ICCJ. Decizia nr. 251/2005. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2508/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs