ICCJ. Decizia nr. 2674/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2674/2005
Dosar nr. 2411/2005
Şedinţa publică din 21 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 8 aprilie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. 1197/2005 s-a menţinut arestarea preventivă a inculpatului în baza art. 3002 şi a art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul S.A.
Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat este nefondat, pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 3002 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 109/2003 (M. Of. nr. 748/26.10.2003) în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecăţii legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b C. proc. pen.
În conformitate cu prevederile art. 160b alin. (3) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin aceiaşi ordonanţă de urgenţă, când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune prin încheiere motivată menţinerea arestării preventive.
Prin încheierea atacată instanţa de apel constatând că aceste dispoziţii procedurale sunt aplicabile în cauză, pentru că există motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis fapta prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, a dispus menţinerea arestării preventive.
Înalta Curte reţine că încheierea instanţei de apel este legală şi justificată.
Astfel, potrivit art. 5 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la cazurile de excepţie prin care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul a fost iniţial arestat în vederea aducerii sale în faţa autorităţilor competente, existând motive verosimile de a bănui că a săvârşit o infracţiune [(lit. c)].
Ulterior, măsura arestării preventive a fost menţinută pe baza condamnării pronunţate de un tribunal competent [(art. 5 pct. 1 lit. a) din Convenţie)], în speţă în temeiul condamnării inculpatului S.A. la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare (în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000), pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa penală nr. 184 din 11 februarie 2005.
Chiar dacă sentinţa nu a rămas încă definitivă, menţinerea arestării preventive a inculpatului este justificată, acesta fiind trimis în judecată pentru o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă de 4 ani închisoare şi existând probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Constatând că sunt întrunite atât cerinţele art. 3002 şi ale art. 160b alin. (3) C. proc. pen., cât şi prevederile art. 5 pct. 1 lit. a) şi c) din C.A.D.O.L.F., Curtea va respinge, ca nefondate, recursul declarat de inculpat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.A. împotriva încheierii din 8 aprilie 2005 pronunţată în dosarul nr. 1197/2005 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 266/2005. Penal. Contestaţie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 2681/2005. Penal. Art.254 c.pen. Recurs → |
|---|
