ICCJ. Decizia nr. 2749/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2749/2005
Dosar nr. 1846/2005
Şedinţa publică din 25 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 143 din 4 februarie 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 12 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 670 din 10 iulie 2003, pronunţată de acelaşi tribunal, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 340 din 21 ianuarie 2004 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, formulată de condamnatul L.D.C.
Instanţa de fond a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., pentru a se dispune întreruperea executării pedepsei deoarece prezenţa condamnatului în familie timp de trei luni nu ar ameliora starea de sănătate a părinţilor săi ori lipsurile materiale ale acestora.
Apelul declarat de condamnat a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, prin Decizia penală nr. 166 din 7 martie 2005.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul L.D.C. care a susţinut în continuare, că faţă de situaţia financiară grea în care se află părinţii săi care sunt în vârstă, bolnavi şi au datorii la bancă se impune admiterea cererii de întreruperea executării pedepsei.
Examinând hotărârile atacate pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, în raport de criticile formulate, se constată că recursul este nefondat.
Potrivit art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale executarea acesteia ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează. În acest caz, executarea poate fi amânată cel mult 3 luni şi numai o singură dată.
Or în cauză, astfel cum rezultă din ancheta socială efectuată de Primăria sector 6 Bucureşti, S.A.T. condamnatul nu este căsătorit, nu are copii minori, iar tatăl său L.N., în vârstă de 56 ani are o pensie lunară de 15.000.000 lei, iar mama L.E., în vârstă de 53 ani, încasează o pensie de 3.800.000 lei.
Aşadar, familia condamnatului nu se află într-o situaţie materială grea care să aibă caracterul unei împrejurări speciale de natura celei prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru a se justifica întreruperea executării pedepsei.
În consecinţă, recursul declarat de condamnatul L.D.C. urmează a fi respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul L.D.C. împotriva deciziei penale nr. 166 din 7 martie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2746/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2759/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
|---|
