ICCJ. Decizia nr. 2957/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2957/2005
Dosar nr. 925/2005
Şedinţa publică din 11 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 4 din 20 ianuarie 2005, Curtea de Apel Craiova a respins plângerea formulată de petentul Ş.I.C. împotriva rezoluţiei nr. 158/P/2004 din 5 august 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Petiţionarul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 500.000 lei din care 400.000 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu pentru intimatul B.G.
S-a reţinut că, la data de 29 aprilie 2004, Ş.A. a formulat plângere penală împotriva inspectorului principal B.G. din cadrul Poliţiei oraşului Balş, acuzându-l că, în ziua de 7 aprilie 2004, i-a lovit fiul, pe Ş.I.C., care a suferit leziuni ce au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale.
Cercetările penale efectuate în cauză au stabilit că la data arătată, învinuitul B.G., care circula pe drumul naţional 64, la intrarea în oraşul Balş, a fost martorul unui incident provocat de Ş.I.C. care a lovit cu o bâtă de base-ball un autoturism căruia încerca, astfel, să-i bareze trecerea.
Partea vătămată Ş.I.C. şi însoţitorii săi Ş.T.C. şi Ş.G.M. au fost invitaţi la sediul poliţiei oraşului Balş pentru a da declaraţii în legătură cu faptele săvârşite.
Întrucât partea vătămată s-a simţit rău, a fost transportat la Spitalul orăşenesc, unde i s-a stabilit diagnosticul „spasmofilie, distonie neurovegetativă, antecedente cavernom frontal drept, operat martie 2002" şi i s-a administrat tratamentul specific.
În perioada 8-10 aprilie 2004, partea vătămată a fost internată la Secţia neurochirurgie a Spitalului I.B.C.V. Vlad Voiculescu din Bucureşti.
La cererea sa, Institutul de medicină legală Craiova i-a eliberat certificatul medico-legal nr. 802/ A II din 7 aprilie 2004, concluzionând că Ş.I.C. a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire sau de un corp dur, pe un teren patologic, pentru care au fost necesare 50-55 zile de îngrijiri medicale.
În cauză s-a efectuat o expertiză medico-legală care a stabilit că partea vătămată nu a prezentat leziuni de violenţă la data de 7 aprilie 2004, că între loviturile afirmate de acesta şi deficitul motor paretic la nivelul hemicorpului drept nu există legătură de cauzalitate, acesta având alte cauze.
Întrucât nu s-a stabilit că învinuitul B.G. l-a lovit pe Ş.I.C. la data de 7 aprilie 2004, prin rezoluţia nr. 158/P/2004 din 5 august 2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus scoaterea acestuia de sub urmărire penală pentru infracţiunile prevăzute de art. 250 alin. (2) C. pen. şi art. 181 C. pen., în temeiul dispoziţiilor art. 249, raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Plângerea formulată de partea vătămată contra actelor procurorului, în temeiul dispoziţiilor art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă prin rezoluţia nr. 3993/II/2/2004 din 30 august 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Instanţa de fond, investită în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., cu plângerea părţii vătămate împotriva rezoluţiei de netrimitere în judecată, a apreciat soluţia procurorului ca legală şi temeinică.
S-a arătat că din probele testimoniale administrate în cauză, coroborate cu concluziile expertizei medico-legale rezultă că partea vătămată nu a fost lovită de învinuit la data de 7 aprilie 2004, deficitul motor paretic la nivelul hemicorpului drept prezentat de acesta nefiind consecinţa unor pretinse lovituri afirmate de aceasta.
Împotriva acestei sentinţe penale a declarat recurs petiţionarul Ş.I.C., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi, pe fond, admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală şi trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale faţă de B.G., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 250 C. pen.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art. 2589 pct. 171 C. proc. pen.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este fondat şi urmează să îl admită pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, Curtea constată că cercetările penale efectuate în cauză sunt incomplete şi nu lămuresc pe deplin situaţia de fapt şi împrejurările în urma cărora partea vătămată Ş.I.C. a fost internată în spital, prezentând un act medico-legal ce constată existenţa unor leziuni care au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale.
În acest context, Curta consideră necesară identificarea şi audierea tuturor persoanelor care au asigurat transportarea părţii vătămate la spital cu salvarea pentru a detalia toate împrejurările observate, auzite în legătură cu starea pacientului, leziunile pe care acesta le prezenta, eventualele explicaţii, comentarii făcute de acesta cu privire la cauzele care au stat la baza producerii alterării stării sale fizice.
Totodată, Curtea constată că se impune verificarea susţinerilor petiţionarului Ş.I.C. cu privire la faptul că pe data de 7 aprilie 2004, la Spitalul Balş, internarea sa a fost înregistrată la două poziţii diferite, cu diagnostice diferite: la poziţia 634 din 7 aprilie 2004 figurează internarea părţii vătămate cu diagnosticul „traumatism cranio-cerebral agresiune", iar la poziţia 851 din 7 aprilie 2004 s-a consemnat internarea acestuia cu diagnosticul „spasmofilie".
Cercetările penale ce se vor efectua vor lămuri realitatea acestor consemnări şi necesitatea efectuării lor.
Se va solicita staţiei de salvare Balş fişa solicitare salvare nr. 1572 din 7 aprilie 2004 şi se va verifica autenticitatea datelor înscrise în cuprinsul acesteia în raport cu susţinerile petiţionarului, privind efectuarea unor modificări ale conţinutului acesteia.
De asemenea, Curtea constată că în cauză nu sunt lămurite aspectele de ordin medical şi cauzalitatea leziunilor traumatice constatate.
Biletul de trimitere nr. 851 din 7 aprilie eliberat de Spitalul Balş consemnează existenţa unui traumatism cranio-cerebral recent. Toate actele medicale şi medico-legale întocmite ulterior reţin existenţa unui traumatism cranio-cerebral (foaia de observaţie clinică generală întocmită la data de 8 aprilie 2004 de Spitalul I.B.C.V. Vlad Voiculescu din Bucureşti, biletul de ieşire din spital din data de 9 aprilie 2004, actele medicale eliberate de Spitalul clinic de urgenţă Craiova, certificatul medico-legal nr. 802/ AE din 20 mai 2004 al I.M.L. Craiova).
Expertiza medico-legală întocmită la data de 2 august 2004 de I.M.L. Craiova concluzionează că deficitul motor paretic al părţii vătămate nu se datorează presupuselor leziuni, ci au, probabil o altă cauză, fără a o indica însă.
În condiţiile unor constatări de natură medicală cu conţinut şi concluzii diferite, Curtea consideră necesară avizarea acestora de C.S.A. din cadrul I.M.L. Bucureşti.
Pentru aceste considerente, Curtea urmează să admită recursul declarat de petiţionarul Ş.I.C., să caseze sentinţa atacată în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. şi, rejudecând cauza, să admită plângerea formulată, în temeiul dispoziţiilor art. 2781 pct. 8 lit. b) C. proc. pen.
Rezoluţia de scoatere de sub urmărire penală nr. 158/P/2004 din 5 august 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi rezoluţia de respingere a plângerii nr. 3993/II/2/2004 din 30 august 2004 a procesului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova vor fi desfiinţate.
Cauza va fi trimisă Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în vederea începerii urmăririi penale faţă de B.G., pentru infracţiunea prevăzută de art. 250 C. pen.
Văzând dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de petiţionarul Ş.I.C. împotriva sentinţei penale nr. 4 din 20 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală.
Casează sentinţa penală atacată şi, rejudecând, admite plângerea petiţionarului, desfiinţează rezoluţia nr. 158/P/2004 din 5 august 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi rezoluţia nr. 3993/II/2/2004 din 30 august 2004 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi trimite cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în vederea începerii urmăririi penale, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 250 C. pen., faţă de B.G.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2951/2005. Penal. Art. 208-209 Cod Penal.... | ICCJ. Decizia nr. 2961/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
