ICCJ. Decizia nr. 3219/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 465 din 25 noiembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Botoșani, au fost condamnați inculpații:
1. L.I.A.;
2. L.Șt.;
3. F.D.;
4. P.M.G., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:
- art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., art. 74 lit. a) și c), art. 76 C. pen. și art. 80 C. pen., la câte 2 ani închisoare;
- art. 276 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., art. 74 lit. a) și c), art. 76 și art. 80 C. pen., la câte un an și 6 luni închisoare.
în temeiul art. 33 lit. b) și art. 34 C. pen., s-a aplicat fiecărui inculpat pedeapsa de câte 2 ani închisoare.
în temeiul art. 861_i art. 862C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe timp de câte 4 ani, atrăgându-se atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 864C. pen.
în temeiul art. 863C. pen., s-a stabilit ca pe durata termenului de încercare condamnații să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele de 30 ale fiecărei luni la judecătorul desemnat cu supravegherea;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Au fost obligați inculpații, în solidar, să plătească părții civile C.N.C.F. SA - Regionala Căi Ferate Iași, suma de 153.433.343 lei cu titlul de despăgubiri civile.
A fost menținută măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanța din 19 martie 2003 asupra bunurilor inculpatului L.I.A.
în temeiul art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a patentului și magnetului folosite de inculpați, conform proceselor verbale din 4 martie 2003 și 31 ianuarie 2003 ale Postului de Poliție Trușești.
A fost obligat fiecare inculpat să plătească statului câte 2 milioane lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 25 ianuarie 2003, inculpații L.I.A., L.Șt., F.D. și P.M.G. din comuna Dornești, județul Suceava, au hotărât să se deplaseze în satele din județul Botoșani, pentru a vinde coșuri împletite din nuiele.
Cei patru au ajuns, în dimineața zilei de 26 ianuarie 2003, în satul Epureni, județul Botoșani, cu ajutorul unui atelaj tractat de doi cai.
La scurt timp, au fost abordați de către doi cetățeni de etnie rromă (neidentificați) care le-au propus, contra unei sume de bani, să taie și să sustragă sârmă de cupru din rețeaua telefonică aparținând C.F.R.
Cei doi rromi le-au indicat inculpaților locul de unde urmau să sustragă sârma de cupru, dându-le totodată un telefon mobil, cu care să țină legătura între ei și un magnet, cu ajutorul căruia să verifice firele, știut fiind faptul că aliajul de cupru nu este atras de forța exercitată de magnet.
în noaptea de 26 ianuarie 2003, cei patru inculpați s-au deplasat în câmp și, prin escaladarea stâlpilor rețelei telefonice a C.F.R. au tăiat cu un patent și au sustras aproximativ 9.600 metri liniari sârmă de cupru cu diametrul de 3 mm, strângând-o apoi în valuri și depozitând-o într-un stufăriș din apropierea căii ferate.
în zilele următoare, inculpații au vândut coșuri de nuiele în mai multe sate din comunele Dângeni și Ungureni și au studiat drumurile de acces și rețeaua telefonică C.F.R., pentru a pregăti următorul furt. în aceste împrejurări, au fost observați de către martorii M.C. și V.M.
în noaptea de 30 ianuarie 2003, după ce au consumat băuturi alcoolice în barul SC M. SRL din satul Strahotin, comuna Dângeni, inculpații s-au deplasat din nou în zona rețelei telefonice a C.F.R., pe traseul dintre stațiile Dângeni și Ungureni și, procedând în același mod ca prima dată, au tăiat și sustras 4.800 metri liniari sârmă de cupru, pe care au strâns-o, de asemenea, în valuri. în aceste împrejurări, au fost observați de către agentul șef A.I., aflat în trenul personal 6486, care, după ce a coborât, i-a somat să rămână pe loc. Inculpații au fugit, abandonând la fața locului un val de sârmă de cupru și magnetul încredințat anterior de cei doi rromi.
în dimineața zilei de 31 ianuarie 2003, inculpații s-au întâlnit cu cei doi rromi, cărora le-au predat toată cantitatea de sârmă sustrasă, precum și telefonul mobil, primind în schimb suma de 7.400.000 lei.
Cu ocazia cercetărilor efectuate la fața locului au fost identificate două urme de roți, ecartamentul acestora corespunzând cu cel al atelajului inculpatului L.I.A., precum și magnetul folosit de inculpați. De asemenea, în stufărișul din apropiere au mai fost găsite un număr de 3 valuri de sârmă de cupru, abandonate de aceștia.
Cu ocazia percheziției efectuate la locuința inculpatului L.I.A. a fost identificat un patent, care potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 346067 din 19 aprilie 2003 întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Botoșani, putea produce striațiile existente pe fragmentele de sârmă de cupru ridicate de la locul faptei.
Situația de fapt descrisă mai sus a fost dovedită cu:
- procesele verbale de sesizare din oficiu;
- procesele verbale de cercetare la fața locului;
- procesele verbale de reconstituire;
- planșele cu fotografii judiciare;
- procesul verbal de prezentare spre recunoaștere;
- dovezile de predare-primire;
- procesul verbal de măsurare;
- procesul verbal de percheziție domiciliară;
- procesul verbal de confruntare;
- procesul verbal de conducere în teren;
- raportul de constatare tehnico-științifică nr. 346067 din 19 aprilie 2003;
- adresele nr. 5.2/242/2003 și nr. 5.2/243/2003 ale Regionalei Căi Ferate Iași;
- declarațiile martorilor M.C. și V.M., probe coroborate cu recunoașterea de către inculpați doar a infracțiunii de furt.
Cu privire la infracțiunea de distrugere și semnalizare falsă prevăzută de art. 276 alin. (1) C. pen., inculpații au solicitat a se dispune achitarea, întrucât, nu a fost pusă în pericol circulația trenurilor între stații, comunicarea făcându-se în bune condiții, prin alte circuite, barierele C.F.R. fiind asigurate prin circuite interne.
Susținerile inculpaților privitoare la inexistența infracțiunii prevăzută de art. 276 alin. (1) C. pen., au fost înlăturate de prima instanță.
Potrivit art. 276 alin. (1) C. pen., constituie infracțiune distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuințare a liniei ferate ori a instalațiilor de cale ferată .. dacă prin aceasta s-ar fi putut pune în pericol siguranța mijloacelor de transport ale căilor ferate. Prin urmare legea nu cere și producerea consecințelor periculoase, pentru existența infracțiunii fiind suficientă doar punerea în stare de pericol a siguranței mijloacelor de transport ale căilor ferate.
Potrivit adreselor nr. 5.2/242/2003 și nr. 5.2/243/2003 ale Regionalei Căi Ferate Iași, prin sustragerile de elemente din rețeaua C.F.R. au fost întrerupte comunicațiile telefonice între stații, cu consecința punerii în pericol a siguranței circulației mijloacelor de transport feroviar.
Prin urmare, chiar dacă comunicarea între stații s-a făcut prin alte circuite, starea de pericol a existat, ori această stare de pericol este suficientă pentru existența infracțiunii prevăzută de art. 276 alin. (1) C. pen.
Faptele inculpaților care, în două rânduri și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale au tăiat și sustras 14.400 metri liniari sârmă de cupru din rețeaua telefonică C.F.R., punând în pericol siguranța circulației mijloacelor de transport feroviar, întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. și art. 276 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. și a agravantei prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen. (săvârșirea faptei de 3 sau mai multe persoane împreună).
împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel toți cei patru inculpați, care au criticat-o sub aspectul greșitei soluționări a laturii civile a cauzei, apreciind că prejudiciul real produs prin infracțiune este doar în cuantum de 68.897.400 lei.
Prin decizia penală nr. 128 din 11 aprilie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. 105/P/2005, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații L.I.A., L.Șt., F.D. și P.M.G.
Au fost obligați apelanții inculpați să plătească statului, câte 700.000 lei fiecare cu titlul de cheltuieli judiciare în apel.
împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs inculpații L.I.A., L.Șt., F.D. și P.M.G. care prin apărătorul desemnat din oficiu, au invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. (1) pct. 171 teza II C. proc. pen.
Inculpații au susținut că, deși au fost obligați să plătească, în solidar, Regionalei C.F.R. Iași suma de 153.433.343 lei, cu titlul de despăgubiri, în realitate valoarea pagubei produse părții civile este în cuantum de doar 68.897.400 lei, nefiind de acord să suporte și valoarea manoperei, constând în reparațiile efectuate pentru punerea în funcțiune a rețelei de telefonie.
înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3859alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 3856alin. (1) și art. 3857alin. (1) C. proc. pen., constată că întinderea despăgubirilor civile a fost judicios stabilită de instanța de fond, suma acordată reprezentând o justă și integrală reparație.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (3) C. proc. pen., reperarea pagubei se face în modalitățile prevăzute la lit. a) și b) potrivit legii civile, ceea ce înseamnă că legea penală trimite atât la dispozițiile civile de drept material care reglementează răspunderea civilă delictuală și anume la art. 998 - art. 1003 C. civ., cât și la cele de drept procesual civil, derogările în materie de procedură rezultate din alăturarea acțiunii civile acțiunii penale fiind expres reglementate în C. proc. pen.
Rezultă, deci, că temeiul răspunderii civile a inculpatului pentru prejudiciile cauzate în urma săvârșirii infracțiunii îl constituie temeiul general al răspunderii civile delictuale, astfel cum este reglementat în art. 998 C. civ., care prevede că orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara și în art. 999 din același cod, care prevede că omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa.
Cerințele legii impun ca persoana care a săvârșit o faptă ilicită să repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din săvârșirea acesteia, indiferent de caracterul lor, ceea ce rezultă din însăși redactarea articolelor 998 și art. 999 C. civ., care folosesc termenul general de "prejudiciu", fără a distinge în raport cu caracterul material sau moral al acestuia, ceea ce înseamnă că trebuie reparate atât prejudiciile materiale cât și cele morale cauzate prin orice fapte ilicite, deci și prin cele cu caracter penal.
Din adresa nr. 9/35/2004 a Regionalei C.F.R. Iași de la fila 378 dosar fond a rezultat că valoarea totală a prejudiciului cauzat părții civile este în sumă de 153.433.343 lei, din care suma de 68.897.400 lei reprezintă valoarea celor 14.400 metri liniari de sârmă din cupru sustrasă, iar diferența de 84.535.943 lei reprezintă valoarea reparațiilor efectuate pentru punerea în funcțiune a rețelei de telefonie pe distanța Ungureni - Dângeni Nord.
Inculpații au fost deduși judecății atât pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, cât și pentru infracțiunea de distrugere și semnalizare falsă.
în această situație acoperirea prejudiciului nu poate fi realizată doar prin achitarea valorii bunului efectiv sustras, ci și prin achitarea cheltuielilor făcute de partea civilă pentru repararea efectelor distrugerii rețelei de telefonie, știut fiind că pentru realizarea unei instalații de acest gen nu este suficient numai cablul, ci sunt necesare și alte elemente componente, printre care, munca specialiștilor unității prejudiciate.
Față de cele menționate mai sus, înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații L.I.A., L.Șt., F.D. și P.M.G. împotriva deciziei penale nr. 128 din 11 aprilie 2005 a Curții de Apel Suceava, secția penală.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat recurenții inculpați la plata sumei de câte 1.800.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 600.000 lei, a reprezentat onorariul apărătorului desemnat din oficiu, a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3220/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3223/2005. Penal → |
|---|
