ICCJ. Decizia nr. 3298/2005. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3298/2005
Dosar nr. 8782/2005
Şedinţa publică din 26 mai 2005
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 9 din 4 martie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti a fost respinsă, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionarul B.A. împotriva soluţiei pronunţată prin referatul nr. 193/VI/4/2002 din 11 martie 2003 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, referitor la procuror G.S., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
B.A. a formulat plângere împotriva procurorului G.S. pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, omisiunea sesizării organelor juridice, favorizarea infractorului, fals intelectual şi uz de fals, fiind nemulţumit că procurorul a participat la judecarea cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr. 5834/2000 al Judecătoriei Ploieşti, că, în cauză, procurorul a pus concluzii de condamnare a petentului pentru două infracţiuni prevăzute de art. 217 C. pen., constând în aceea că, în noaptea de 22 martie 1999, a spart geamurile locuinţei părţii vătămate B.G. şi farurile autoturismului Renault 25 aparţinând părţii vătămate I.D.
S-a mai reţinut că plângerea formulată de petiţionar a fost soluţionată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti care a concluzionat că nu s-au identificat elemente din care să se desprindă concluzia existenţei vreuneia din infracţiunile reclamate şi s-a propus clasarea plângerii.
Soluţia a fost comunicată petentului, iar acesta nu a formulat plângere împotriva referatului prin care a fost rezolvată lucrarea, împrejurare în raport de care instanţa de fond a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată.
Împotriva acestei sentinţe petiţionarul a declarat recurs prin care a solicitat casarea sentinţei atacate, şi rejudecarea plângerii.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 2781 din C. proc. pen., pot fi atacate cu plângere la instanţă rezoluţiile şi ordonanţele de trimitere în judecată date de procuror, după parcurgerea unor proceduri stabilite în art. 275 – art. 278 din acelaşi cod.
Textele de lege menţionate impun printre altele, ca înainte de sesizarea instanţei competente, persoana vătămată să se adreseze procurorului ierarhic superior cu plângere într-un anumit termen şi numai după respingerea plângerii sau insoluţionarea acesteia în termen de 20 de zile, aceasta se poate adresa instanţei de judecată.
În speţă, instanţa de fond a reţinut în mod corect că procurorul nu a dat o rezoluţie sau ordonanţă care să fie susceptibilă de a fi atacată potrivit art. 2781 C. proc. pen., iar petiţionarul nu a formulat plângere împotriva referatului întocmit, astfel că sentinţa pronunţată este temeinică şi legală.
Ca atare, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recursul declarat va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul B.A. împotriva sentinţei penale nr. 9 din 4 martie 2005 a Curţii de Apel Ploieşti.
În temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul petiţionar la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3293/2005. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... | ICCJ. Decizia nr. 3303/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs → |
|---|
