ICCJ. Decizia nr. 3426/2005. Penal. Contestaţie în anulare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3426/2005
Dosar nr. 1458/2005
Şedinţa publică din 1 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 84/ R din 3 februarie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea recurentă M.P. împotriva deciziei penale nr. 713/ R din 3 noiembrie 2004 a Tribunalului Bihor.
S-a reţinut, în esenţă, că prin Decizia 713/ R din 3 noiembrie 2004 a Tribunalului Bihor s-a respins, ca tardivă, contestaţia în anulare formulată de contestatoare împotriva deciziei penale nr. 482/R/1999, pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. 2897/1999, prin care se respinsese recursul declarat de partea vătămată M.P. împotriva sentinţei penale nr. 260/1999 a Judecătoriei Oradea.
S-a motivat că apelul declarat de contestatoare împotriva deciziei 482/R/1999 a Tribunalului Bihor a fost respins, ca tardiv, şi, ca atare, hotărârea primei instanţe a rămas definitivă la data expirării termenului de apel, nemaiputând fi atacată cu recurs.
Împotriva deciziei penală nr. 84/ R din 3 februarie 2005 a formulat recurs contestatoarea M.P., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, considerând că în mod greşit i s-a respins apelul declarat împotriva contestaţiei în anulare soluţionată de Tribunalul Bihor.
Examinând recursul declarat de petentă, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
1. Hotărârea instanţei de fond, sentinţa penală nr. 260/1999 a Judecătoriei Oradea, a avut ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 210 C. pen., fiind atacabilă doar cu recurs.
2. Prin Decizia nr. 482/R/1999 a Tribunalului Bihor s-a respins, ca nefondat, recursul împotriva acestei sentinţe, Decizia fiind definitivă.
3. Potrivit dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare;
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f) – i1), cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane sau pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
4. Cum contestatoarea a indicat cazul prevăzut de art. 386 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., în mod corect Decizia dată de Tribunalul Bihor (instanţa de recurs) în contestaţia în anulare, Decizia 713/R/2004, este definitivă, neputând fi supusă nici unei căi de atac.
Pe cale de consecinţă, recursul declarat la Curtea de Apel Oradea împotriva acestei decizii este inadmisibil, cum corect a fost respins de această instanţă, în aceeaşi situaţie fiind şi recursul declarat împotriva deciziei curţii de apel, care, de asemenea, este inadmisibil.
Solicitarea contestatoarei de a i se admite cererea de reformulare a prezentului recurs în contestaţie în anulare şi trimiterea cauzei la Curtea de Apel Oradea, pentru soluţionarea contestaţiei în fond, nu este admisibilă, deoarece, această instanţă a judecat calea de atac împotriva respingerii contestaţiei în anulare, aşa cum a fost învestită de contestatoare, iar, pe de altă parte, curtea de apel nu a pronunţat nici o decizie într-un recurs ce viza fondul cauzei, pentru a se putea formula o contestaţie în anulare de competenţa sa.
Nu în ultimul rând, trebuie precizat că petenta a mai uzitat de acest procedeu atunci când, realizând că recursul declarat împotriva deciziei nr. 482/R/1999 a Tribunalului Bihor este inadmisibil, şi-a precizat cererea ca fiind o contestaţie în anulare şi a obţinut declinarea competenţei de la Curtea de Apel Oradea la Tribunalul Bihor, conform încheierii din 15 iunie 2004.
În consecinţă, văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil, iar în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, va obliga contestatoarea la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea M.P. împotriva deciziei penale nr. 84/ R din 3 februarie 2005 a Curţii de Apel Oradea.
Obligă pe recurenta contestatoare să plătească statului suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3418/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3429/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs → |
|---|
