ICCJ. Decizia nr. 3818/2005. Penal
| Comentarii |
|
Tribunalul Călărași, prin sentința penală nr. 42 din 17 martie 2005, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 - art. 175 lit. a) și i) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen., și l-a condamnat pe inculpatul F.J. la 18 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
în baza art. 67 C. pen., a aplicat și pedeapsa complimentară a degradării militare.
în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 2 octombrie 2004 la pronunțare.
S-a luat act de acordul inculpatului și a fost admisă cererea de despăgubiri civile către partea civilă G.T., inculpatul fiind obligat la plata sumei de 15.000.000 lei cu titlu de daune materiale.
Inculpatul a fost obligat la plata unei prestații periodice de câte 500.000 lei lunar pentru fiecare din copii minori ai victimei C.C. și C.L.I. începând cu 1 octombrie 2004 și până la majoratul acestora.
în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea unui cuțit și a unui băț, obiecte depuse la camera de corpuri delicte de la Tribunalul Călărași.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, pe baza probelor administrate următoarea situație de fapt:
în ziua de 1 octombrie 2004, inculpatul F.J. s-a întâlnit cu victima C.F. în barul SC M. SRL din comuna Vlad Țepeș, jud. Călărași, unde, după ce victima l-a invitat pe inculpat la masă a început să-l jignească, înjurându-l și batjocorindu-l pe seama familiei.
Potrivit declarațiilor inculpatului, victima a făcut referire la fosta soție, iar inculpatul a replicat înjurându-o pe soția victimei.
în acest moment, așa cum a declarat și martorul P.I., cei doi au ajuns să se îmbrâncească, motiv pentru care barmanul a intervenit și i-a scos din local.
Din relatările martorilor oculari rezultă că bătaia a continuat și pe stradă, părțile fiind pe rând urmărit și urmăritor.
Martorii au arătat că la un moment dat l-au văzut pe inculpat cu un băț într-o mână și cuțit în cealaltă, obiecte luate din curtea casei, după care ieșind din curte s-a îndreptat înspre victimă.
Victima a reușit să-l dezarmeze pe inculpat de bâta, cu care l-a și lovit, însă probabil din cauza întunericului nu a observat că inculpatul avea cuțit, cu care a și lovit.
Potrivit raportului de necropsie, victima a prezentat trei leziuni produse prin înjunghiere, cu corp tăietor, iar moartea s-a datorat tamponadei inimii urmare unei plăgi înjunghiate penetrante cu interesarea inimii.
Prima instanță a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, prin înlăturarea agravantei premeditării [(art. 175 lit. a) C. pen.)], motivând că din situația de fapt reținută (în mare parte în baza relatărilor inculpatului) acesta a mers la domiciliu pentru a se înarma, faptul că a ales cuțitul, relevând intenția acestuia de a suprima viața victimei.
Apelul declarat de inculpat, care a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că nu a avut intenția de a ucide victima și că pedeapsa este exagerată a fost respins prin decizia nr. 358/ A din 29 aprilie 2005, pronunțată de secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie de la Curtea de Apel București.
Nemulțumit și de această hotărâre, în termen legal, prin cererea trimisă din penitenciar, a atacat-o cu recurs.
A cerut casarea deciziei și sentinței, invocând cauzele de casare prevăzute de art. 3859pct. 17 și 14 C. pen. A susținut că victima a provocat incidentul, l-a insultat și la îmbrâncit, că nu a premeditat fapta și în subsidiar a cerut reducerea pedepsei.
Recursul este fondat.
Infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 175 C. pen., constituie o formă a agravată infracțiunii de omor simplu, având variante modalități normative, printre acestea și premeditarea [(alin. (1) lit. a)].
Există premeditare atunci când rezoluțiunea de a săvârși o infracțiune premerge executării infracțiunii în așa fel încât între luarea hotărârii infracționale și punerea în executare a ecesteia s-a interpus un interval de timp în care făptuitorul a desfășurat o activitate premergătoare, constând în luarea de informații, procurarea de mijloace, căutarea de corpuri, pândirea victimei sau atragerea acesteia în cursă, etc.
Săvârșirea omorului cu premeditare presupune existența unei deliberări anterioare, precum și exteriorizarea acesteia prin comiterea unor acte de pregătire a omorului.
în speță, inculpatul a luat hotărârea de a comite omorul, în mod spontan, după ce a fost înjuriat de victimă și când cei doi fiind scoși din local, au continuat să se îmbrâncească așa cum a reținut prima instanță.
Inculpatul nu a pregătit omorul ca urmare a unei deliberări anterioare, ci a intrat în curtea casei unde s-a înarmat cu un băț și cuțit apoi a revenit în stradă și a continuat săvârșirea unor acte de violență, în timpul cărora fiind dezarmat de băț și lovit, s-a hotărât să omoare victima lovind-o de trei ori cu cuțitul.
în plus, este de menționat că luarea hotărârii și comiterea faptei s-au desfășurat pe parcursul a câtorva minute, circa 15-20 minute, declarația singulară a martorului B.V. care a arătat că inculpatul a stat în stradă privind fix la victimă circa 3-4 minute, după care a plecat; apoi că au mai trecut câteva minute, timp în care martorul a intrat la farmacie și apoi a plecat străbătând circa 100 metri după care a auzit zarvă, înțelegând că cei doi s-au luat din nou la bătaie, confirmând că nu numai că nu a trecut un timp mai îndelungat dar și că nu este îndeplinită cerința necesară a cântăririi tuturor posibilităților de săvârșire și a consecințelor legate de hotărârea luată.
Așa fiind, se impune casarea hotărârilor și înlăturarea din încadrarea juridică a elementului circumstanțial, premeditarea și menținerea elementului circumstanțial "săvârșirea omorului în public".
Fără a putea fi primită critica vizând nereținerea circumstanței legale a scuzei provocării, probele administrate arată că inculpatul și victima aflate în stare de ebrietate s-au insultat, îmbrâncit și apoi bătut, ajungându-se la omor, având în vedere condițiile concrete în care inculpatul a săvârșit infracțiunea de recunoaștere a faptei de regretul manifestat și declarația sa că este de acord cu cererile de despăgubiri formulate de partea civilă.
înalta Curte urmează să reducă pedeapsa cu 3 ani închisoare, existând suficiente temeiuri că scopul pedepsei poate fi atins prin executarea pedepsei de 15 ani închisoare.
Recursul urmează a fi admis în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., decizia și sentința casate, având în vedere cele expuse.
în temeiul art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsă, timpul reținerii și arestării preventive de la 2 octombrie 2004 la 21 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3817/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3790/2005. Penal → |
|---|
