ICCJ. Decizia nr. 3790/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 98 din 1 februarie 2005, pronunțată în dosarul nr. 5134/2004,Tribunalul București, secția a II-a penală, a dispus condamnarea inculpatului C.P., pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 14 ani închisoare.
în baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 7 ani după executarea pedepsei principale.
în baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a degradării militare.
în temeiul art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiționată din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2338 din 10 septembrie 2001 a Judecătoriei sectorului 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 395 din 13 martie 2002 a Curții de Apel București, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 14 ani închisoare, 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. și pedeapsa complimentară a degradării militare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, la data de 23 august 2004, s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, numita L.C.A. care a formulat un denunț, arătând că este consumatoare de droguri și se aprovizionează cu heroină de la un individ pe care îl cunoștea sub numele de "R.".
Denunțătoarea a precizat că de regulă, pe "R." îl contactează în fața blocului nr. 34 pe Aleea Livezilor și cumpăra de la acesta dozele cu heroină la prețul de 200.000 - 250.000 lei doza. L.C.A. a fost de acord ca, în condițiile art. 15 din Legea nr. 143/2000 să colaboreze cu organele de urmărire penală în vederea prinderii și a tragerii la răspundere penală a traficantului.
în acest sens, s-a procedat la consemnarea într-un proces verbal a seriilor bancnotelor ce compuneau suma de 1.000.000 lei și, în continuare, a fost organizat un dispozitiv de supraveghere operativă în zona Aleea Livezilor.
Pe data de 23 august 2004, în jurul orelor 14,45, după ce i-a fost înmânată suma de 1.000.000 lei, denunțătoarea s-a deplasat pe str. Aleea Livezilor în fața blocului nr. 34 și a luat legătura cu un individ a cărui semnalmente corespundeau descrierii suspectului. După o scurtă discuție între cei doi a avut loc un schimb, individul a intrat în bloc și după cca. 5 minute a revenit și i-a dat denunțătoarei ceva. Cei doi s-au despărțit după care denunțătoarea a predat celui mai apropiat lucrător de poliție din dispozitivul de supraveghere 4 pungulițe din material plastic conținând o substanță de culoare bej care în urma expertizării s-a dovedit că era heroină.
Imediat s-a procedat la prinderea individului care a fost identificat în persoana inculpatului C.P. Asupra lui s-a găsit suma de bani înseriată.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul C.P. invocând netemeinicia sentinței sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, solicitând redozarea acesteia.
în apelul inculpatului și în favoarea acestuia reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București a invocat două motive de nelegalitate a sentinței primei instanțe, respectiv a solicitat înlăturarea pedepsei complementare a degradării militare prevăzută de art. 67 C. pen., având în vedere faptul că inculpatul nu a satisfăcut stagiul militar, precum și înlăturarea dispozițiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 întrucât suma de 800.000 lei a fost greșit confiscată motivat de faptul că aceasta a fost pusă la dispoziție de martorul denunțător.
Prin decizia penală nr. 207 din 17 martie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, pronunțată în dosarul nr. 693/2005, a fost admis apelul declarat de inculpat, desființată în parte sentința penală nr. 98 din 1 februarie 2005 a Tribunalului București și rejudecându-se cauza a fost redusă pedeapsa aplicată de la 14 ani închisoare la 11 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
în baza art. 67 C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a degradării militare.
în temeiul art. 61 C. pen., a fost revocată liberarea condiționată din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2338/2001 a Judecătoriei sectorului 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 395 din 13 martie 2002 a Curții de Apel București și, a fost contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 348 zile închisoare în pedeapsa de 11 ani închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost înlăturată dispoziția privind confiscarea sumei de 800.000 lei obținută din vânzarea drogurilor.
Curtea de Apel București a considerat că prima instanță nu a aplicat corect criteriile generale de individualizare, având în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor, dar și circumstanțele personale ale inculpatului. S-a apreciat că prima instanță nu a avut în vedere faptul că infracțiunile săvârșite anterior de inculpat erau de altă natură și nici starea de sănătate precară a acestuia.
în ceea ce privește critica formulată de parchet cu privire la aplicarea pedepsei complementare a degradării militare, instanța de apel a considerat că această critică este corectă deoarece degradarea militară nu este condiționată de satisfacerea stagiului militar, legea având în vedere nu numai pierderea gradului ci și pierderea dreptului de a purta uniformă.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul care a invocat temeiul de casare prevăzut de art. 3859pct. 4 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei aplicate de instanța de apel motivat de faptul că a avut o atitudine sinceră și cooperantă pe parcursul procesului penal și că are 5 copii minori de întreținere.
Curtea, analizând decizia atacată atât prin prisma criticii formulate de inculpat, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, consideră că aceasta nu este legală, recursul declarat fiind fondat.
Fapta și împrejurările săvârșirii acesteia, vinovăția inculpatului, precum și încadrarea juridică reținută își găsesc corespondentul în probele analizate și just apreciate de către instanța de apel.
Referitor la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, Curtea consideră că instanța de apel a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) Pedeapsa stabilită corespunde pe deplin gradului de pericol social al infracțiunii comise, împrejurările concrete ale infracțiunii săvârșite, precum și persoana inculpatului care este recidivist.
în ceea ce privește, aplicarea pedepsei complementare a degradării militare prevăzută de art. 67 C. pen., Curtea apreciază că aceasta nu este corectă.
în categoria pedepselor complementare este cuprinsă degradarea militară, reglementată în art. 67 C. pen. O notă specifică a acestei pedepse constă în aceea că este aplicată unei categorii speciale și restrânse de inculpați, anume, acelora care în momentul judecării cauzei au calitatea de militari, respectiv militari activi sau în rezervă. A doua notă specifică constă în aceea că ea are ca obiect dreptul la gradul militar și uniforma militară. Mai exact, ea constă în pierderea dreptului la gradul militar și al dreptului de a purta uniformă militară, însemnele militare [(art. 67 alin. (1) C. pen.)].
Mai trebuie menționat faptul că inculpatul pierzând aceste drepturi caracterizate în cele două însemne, gradul și uniforma militară, el este exclus dintr-o anumită categorie socială și profesională aceea a militarilor activi sau rezerviști, excludere care se materializează în ștergerea acestuia din activitățile și evidențele armatei.
Cum, în speță, în momentul judecării cauzei, inculpatul nu avea stagiul militar satisfăcut deci nu avea calitatea de militar activ sau rezervist, rezultă că instanța de apel nu putea să facă aplicarea art. 67 C. pen., adică să aplice pedeapsa complementară a degradării militare.
în consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. d) C. proc. pen., Curtea urmează să admită recursul declarat, să caseze decizia și sentința și să înlăture din dispozitivul ambelor hotărâri pedeapsa complementară a degradării militare prevăzută de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a dedus din pedeapsă perioada arestării preventive la zi.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3818/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3763/2005. Penal → |
|---|
