ICCJ. Decizia nr. 4000/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 91 din 31 ianuarie 2005 pronunțată în dosarul nr. 2203/2004 al Tribunalului București, secția a II-a penală, în baza art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., s-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul B.G., privind întreruperea executării pedepsei cu închisoare aplicată prin sentința penală nr. 621 din 20 iunie 2002 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, și a fost obligat petentul-condamnat la 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei onorariu apărător din oficiu a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a apreciat că nu există împrejurări speciale care să determine consecințe grave asupra familiei petentului în cazul continuării executării pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată de Tribunalul București, secția I penală, pentru infracțiunea de complicitate la tâlhărie, săvârșită în stare de recidivă, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
împotriva acestei soluții a declarat apel condamnatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că în mod greșit prima instanță a respins cererea sa, întrucât din actele și lucrările dosarului rezultă că sunt îndeplinite dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., astfel că solicită admiterea apelului și în fond, să se dispună întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni.
Prin decizia penală nr. 200 din 22 martie 2005, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca nefondat, apelul condamnatului B.G., hotărâre recurată în termen legal, susținându-se că există motive de întrerupere a executării pedepsei întrucât familia inculpatului se află într-o situație specială.
Recursul este nefondat.
Conform art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei se poate dispune o singură dată pe o perioadă de maxim 3 luni, dacă, datorită unor împrejurări speciale, executarea în continuare a pedepsei ar avea consecințe grave asupra condamnatului sau familiei acestuia.
Faptul că, așa cum rezultă din ancheta socială, concubina condamnatului, în vârstă de 22 de ani, nu realizează venituri și locuiește cu copilul la bunica maternă, precum și faptul că mama inculpatului, este pensionată medical, gr. II, cu o pensie lunară de 1.400.000 lei, nu constituie împrejurări speciale atâta timp cât din actele dosarului nu rezultă incapacitatea de muncă a concubinei, iar pe de altă parte, din ancheta socială rezultă că mama condamnatului locuiește la o fundație, fiindu-i asigurată cazarea și hrana.
Așa fiind, corect s-a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune întreruperea executării pedepsei.
întrucât din examinarea cauzei nu rezultă nici existența vreunui caz de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, recursul va fi respins conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., condamnatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
← ICCJ. Decizia nr. 4018/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3967/2005. Penal → |
---|