ICCJ. Decizia nr. 4056/2005. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4056/2005
Dosar nr. 3043/2005
Şedinţa publică din 1 iulie 2005
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 332 din 8 martie 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată de revizueintul S.F. cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
S.F. a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 366 din 8 aprilie 2003 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală [(prin care a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare şi 10 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi consum ilicit de droguri, prevăzută de art. 4 din aceeaşi lege)] cu motivarea că la soluţionarea în fond a cauzei nu i s-a acordat un termen pentru a avea posibilitatea angajării unui avocat, fiind apărat de apărătorul coinculpatei B.F., fără consimţământul său, acest avocat a influenţat martorii din cauză.
S-a mai reţinut că aspectele invocate de revizuient nu constituie fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţa de judecată la soluţionarea cauzei, în sensul art. 394 lit. a) C. proc. pen.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 300 din 20 aprilie 2005, a respins, ca nefondat, recursul declarat de revizuient.
Împotriva acestei decizii condamnatul a declarat recurs prin care a reiterat motivele inserate în cuprinsul cererii introductive şi în apel, învederând că declaraţia dată în cursul urmăririi penale nu a fost scrisă de el, ci de avocatul său şi că nu este vinovat de comiterea infracţiunii de trafic ilicit de droguri.
Recursul nu este fondat.
Instanţa de fond a analizat motivele de revizuire formulate de condamnat, iar instanţa de control judiciar a verificat aspectele semnalate de revizuient, reţinându-se justificat că cererea de revizuire nu este fondată.
Cazurile de revizuire sunt expres şi limitativ arătate în dispoziţiile art. 394 C. proc. pen.
Printre cele şase cazuri de revizuire menţionate de textul de lege mai sus arătate nu figurează şi motivele invocate de condamnat.
Vinovăţia revizuientului a fost stabilită în baza probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească, respectiv pe baza procesului verbal încheiat cu ocazia percheziţiei domiciliare, depoziţiile martorilor şi declaraţiile inculpatului.
În speţă nu i s-a făcut dovada condamnării vreunui martor ascultat în cauză pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, condiţie pentru a se reţine cazul de revizuire prevăzut de art. 394 lit. b) C. proc. pen. Celelalte aspecte invocate de condamnat referitoare la asistenţa juridică, au fost verificate în cadrul căilor ordinare de atac şi nu pot constitui motive de revizuire a sentinţei penale de condamnare.
Ca atare recursul declarat de revizuient nu este fondat şi, în baza art. 38515 pct. 1, lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul S.F. împotriva deciziei penale nr. 300 din 20 aprilie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul la plata sumei de 80 lei (800.000 lei) cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 20 lei (200.000 lei), reprezentând onorariu pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4053/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4106/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs → |
|---|
